Prima dragoste...

Capitolul 25

       - Nu-mi vine să cred că am dormit două săptămâni .
       - Te-ai lovit foarte tare la cap , încât ai rămas inconștientă.. . Uite , au venit și prietenele tale , Ada si Stefăny . Vă las să vorbiți .
       - Hei , draga mea ! Cum te simți ? întreabă Ada .
       - Mă simt bine , cred .
       - O să te faci bine , vaco . Noi suntem aici pentru tine , să te ajutăm . spune Ada .
       - Vai , ce dulci sunteți voi . spun puțin sarcastică .
       - Încerc să fiu și eu drăguță cu tine și strici totul .
       - Mă iubiți . Deci... fetelor..
       - Ce ? spun ele simultan .
       - Mi se pare ciudat că am dormit două săptămâni , plus că ceva aiurea s-a întâmplat în timpul ăsta .
       - Ce s-a întâmplat ? întreabă Stefăny .
       - Am avut un fel de vis , nu știu cum să vă spun . Părea foarte real .
       - Și ce ai '' visat " mai exact ? spune Ada .
       - Că eram împreună cu Seba , că îl iubeam , că mă simțeam foarte bine cu el , în brațele lui.. Totul a fost doar un vis , dar parcă era real . Acum trebuie să mă comport cu el de parcă nu aș simți nimic .
       - Stai , ce ?! Simți ceva pentru el ? Nebuno , ne-ai lăsat în urmă cu povestea ta . Cu Cristian ce s-a întâmplat ? Și mai am o întrebare , cum de ai ajuns aici ? Din cauza cui ? întreabă Ada .
       - Păi știu doar că eram cu Seba și cu Cristian prin parc , la un moment dat , m-am supărat și am luat-o înainte , apoi m-a împins cineva și m-am dus către trei bicicliști . De acolo nu-mi mai aduc nimic aminte . Și nu simt nimic pentru Seba , doamne , fetelor de unde ați mai scos și voi tâmpenia asta ?
       - Tu ai spus asta . Cu gura ta . Și cine te-a împins ? zice Stefăny .
       - Ba nu-i adevărat , n-am zis nimic de genul ăsta și nu știu sigur cine m-a împins , dar o să încerc să aflu și mai sunt cu Cristian împreună , oarecum , dar nu mai e nimic puternic . Dacă mai era ceva între noi , el era aici , cu mine . Fetelor , chiar nu știu ce să fac . 
       - Cel mai bine e , să recunoști că ai sentimente pentru Seba.. . zice Ada râzând .
       - Dar..
       - Niciun " dar " , ai înțeles ? Noi știm mai bine ce-i cu tine . Ai sentimente pentru Seba , pe noi nu ne poți minți , te minți tu singură . spune Stefăny .
       - Ba nu-i adevărat ! zic eu , dându-mi ochii peste cap .
       - Ba da , e adevărat ! Îl placi ! zice Ada .
       - Ba nu , știți ceva fetelor , trebuie să mă odihnesc , ne vedem mai târziu..
       - Cum vrei , având în vedere că ai dormit ca o vacă două săptămâni.. . zice Stefăny .
       - N-am dormit de bună voie , ci inconștientă . Deci nu se pune .
       - Ok , ok , cum spui tu . Ieșim , dacă chiar vrei să scapi de noi și de sentimentele tale . zice Ada .
       - Off.. Bine , am sentimente pentru el . Mulțumite ?!
       - Daaa.. ! De când și cum ? spun ele simultan .
       - De mult timp și chiar nu știu cum . Dar nu știu , parcă nu sunt chiar împăcată cu ideea asta , plus că are prietenă..
       - De unde ști tu că are ? întreabă Ada .
       - Pentru că mereu vorbește la telefon cu o fată și a avut câteva pete de ruj pe guler .
       - O să aflăm noi dacă are sau nu . Și o tu nebuno , l-ai controlat la gât . Seba e un băiat de treabă , frumos , are pătrățele , ochii albaștri , pătrățele , înalt , iubăreț , pătrățele.. și pătră... . spune Stefăny . 
       - Gata , știu că-ți plac pătrățelele . Și să încercați să aflați , eu nu mă supăr . Și nu l-am controlat , doar că era vizibil , îl vedeai de la distanță . spun eu rânjind .
       - Ok , gata cu glumele , pornim la investigații . zice Ada luând-o pe Stefăny de mână și trăgând-o afară . 

       Fetele ăștia sunt cele mai tâmpite și nebune , dar le iubesc , sunt văcuțele mele . Rar găsești asemenea văcuțe prietenoase . Off.. Oare ce o să fac acum cu Seba ? Să-i zic , să nu-i zic de ceea ce simt ? Pff...
      
       Nu trece mult timp de la plecarea fetelor că apare și mama .

       - Hei scumpo , închide ochii câteva minute , vreau să-ți arăt ceva .
       - Okay..

       Închid ochii pentru câteva minute . Nu-mi vine să cred , îmi vine în cap chipul lui Seba .

       - Gata , mami , poți să deschizi ochii .

       Așa și fac . În fața mea era un bărbat înalt , cu ochii albaștri , cu păr brunet , chipeș și nu pot să-l mai descriu..

       - Mam.. . nici nu apuc să zic ceva că vine el lângă mine și mă sărută pe frunte .
       - Ce mare te-ai făcut ! Și ești foarte frumoasă . zice el .
       - Mulțumesc.. , dar cine sunteți dumneavoastră ?
       - Chiar nu mă recunoști ?
       - De ce aș face-o ?
       - Scumpo.. , este tatăl tău . zice mama cu un zâmbet larg .
       - Poftim ?!