Nimic de pierdut #1 (Seria Pana la sange)

20. Reece. Panseluta de primavara

Reece

Parea atat de agitata si speriata. De parca fusese aruncata in cusca leului cel mare si fioros. Am respirat incet numărând descrescător de la zece. Eram la fel de agitat ca ea, doar ca știam cum sa pastrez niste minime nenorocite de aparente. Ea nu știa.
-O parte din lucrurile tale au ajuns aici ieri, i-am spus incercand sa detensionez atmosfera. O sa îți arat unde e dormitorul si dressingul si baia si poți sa te schimbi cat rezolv eu ceva.
A părut ca incuviinteaza, dar nu eram sigur.
Rahat. Futu-i.
Voiam sa dezlipesc rochia aia bucățica cu bucățica de pe corpul ei, dar nu voiam sa o speri. Voiam sa o lipesc de mine si sa ma afund in ea pana uit cum ma cheamă. Voiam sa fac toate lucrurile pe care m-am forțat sa nu le fac si sa simt tot ce mi-am interzis sa simt vreodata.
N-am făcut nimic, doar am condus-o in dormitor si am aprins luminile.
-Acolo e dressingul. Va trebui sa il impartim dar cred ca o sa ne descurcam, am spus facand semn spre usa glisantă din spatele meu. Acolo e baia. O sa gasesti tot ce ai nevoie pe aici.
Am urmarit-o când analiza dormitorul si am văzut cum minica i s-a schimbat când ochii i-au cazut pe pat. Am urmarit directia privirii ei si am văzut. Ce mama dracului?!
-N-am nimic de-a face cu asta! M-am grabit sa spun inainte ca ea sa tragă concluzii. Nu știu cine a făcut-o, dar nu am fost eu!
-Nu, a fost Serena, spuse Josephine chicotind. Am auzit-o plănuind cu Chloe despre tot felul de petale si lumanari si sampanie. Teoretic ar trebuie sa fie si o cada plină cu spuma si uleiuri pe undeva.
M-am incruntat neincrezator. O cada plină cu spuma si uleiuri? Am trecut pe langa ea si am deschis usa băii lovind intrerupatorul cu pumnul. Cada era goala, din fericire.
-Practic nu e, am murmurat iesind din baie. Lucrurile tale sunt in dressing si dacă ai nevoie de ceva sunt pe aici. O sa te las sa faci...orice vrei tu sa faci, am murmurat si m-am grabit spre usa.
Ma purtam ca un idiot. Ma purtam ca un băiețel care nu fusese niciodată singur in aceeași camera cu o femeie si habar n-are ce naiba sa facă cu ea. Așteptasem momentul asta atat de mult si mi-l imaginasem in atat de multe moduri incat acum ca eram pus in fata faptului împlinit nu știam cum ar trebui sa decurgă lucrurile.
-Reece, striga Josephine după mine inainte sa apuc sa calc peste prag.
M-am oprit, am închis ochii si m-am blestemat in gând apoi m-am intors spre ea. Se intorsese cu spatele si isi trăsese tot parul peste umar.
-Corsetul, spuse fara sa se uite la mine. Poți sa il desfaci, te rog? Nu vreau sa rup rochia.
Nu, nu pot, voiam sa tip la ea.
Am eliminat distanta dintre noi din doi pasi si am început sa ii desfac corsetul ăla blestemat care ii făcea sânii sa arate de parca erau gata sa explodeze. Planuiam sa dau foc rochiei aleia pentru ca se transformase in cosmarul meu propriu si personal. Nimeni n-ar trebui sa arate asa in rochie de mireasa, pentru propria siguranța si pentru a celor din jur. Abia dacă am auzit slujba pe care a tinut-o preotul la nunta.
Josephine si-a asezat ambele maini peste material după ce am reușit sa desfac șnururile de matase. Eram atat de patetic de excitat incat dacă mi-ar fi aratat un sân mi-as fi dat drumul.
-Te descurci cu restul? Am întrebat-o incercand sa par nonsalant cu toate ca imi tremurau mainile.
-Da, asa cred. Mulțumesc.
Am ieșit din camera aproape in fuga si am închis usa după mine. Nu m-am oprit pana n-am ajuns in sufragerie unde am dat peste cap paharul de whisky. Aveam nevoie de o sticla ca sa ma calmez, nu de un pahar, dar refuzam sa beau mai mult de atat. Voiam sa fiu perfect lucid si conștient pentru ce urmează.
După cateva minute petrecute in liniste si singuratate am stins luminile si am urcat in dormitor. Dușul se auzea pornit, asa ca am intrat in dressing, mi-am luat haine si m-am dus in baia din celalat dormitor.
O cunosteam pe Josephine de zece ani. Zece ani in care știusem mereu ca ea va fii soția mea la un momendat. La început am fost atat de scarbit de idee pentru ca ea era un copil iar eu eram deja suficient de mare incat sa știu ce presupune o căsnicie. Prima data cand am început sa ma uit diferit la pozele pe care le primeam regulat de la oamenii mei din casa Dawson a fost cand Josephine avea aproape saisprezece ani. M-am simtit mizerabil pentru asta. Apoi ticalosul ei tata a murit si Kheir era atat de al naibi de depășit de situație iar tata a avut ideea asta stralucita de a o aduce in GreeforBay.
M-am opus cu toate puterile si din toate partile. M-am purtat ca un idiot, ca un ticălos, ca un misogin dar tot a reușit sa-mi intre pe sub pielea. Era al naibi de frustrant pentru ca ea încă era practic o adolescenta iar eu eram bărbat in toată firea si cu toate astea reușea sa ma perpelească pana mai aveam putin si-mi pierdeam naibi mințile.
Am ieșit din dus, m-am sters si mi-am luat pe mine un tricou si o pereche se pantaloni subtiri de trening. Mi-am sters parul si m-am spalat pe dinti cu o periuța pentru oaspeti pe care apoi am aruncat-o la gunoi. Mi-am aruncat o privire in oglinda.
-Fara așteptări, Reece, mi-am spus.
Am vrut ca acele cuvinte sa fie adevarate dar adevarul era cu totul altul. Nu aveam neaparat așteptări, dar eram tare ca piatra si imi zvâcnea corpul din cap pana in picioare. O voiam atat de rau incat mi-era frica ca as putea sa imi pierd controlul pana la urma.
Am deschis usa dormitorului cu respirația intretaiata si am gasit-o pe Josephine in mijlocul camerei cu rochia de mireasa in brațe. O clipa n-am făcut decat sa ne holbam unul la altul blocați, apoi ea si-a mutat privirea si si-a reluat mersul spre Dressing.
-Nu știu ce sa fac cu rochia asta, ma anunta incercand ca intre chestia aia in camaruta îngusta.
-Da-mi-o mie, i-am cerut apropiindu-ma si intinzand mainile.
I-am luat rochia din maini si mi-am dat seama ca e mult mai grea decat pare. A stat imbracata in chestia aia încă de la prânz si a mai avut si nenorocitele alea de sandale cu toc iar eu ma plangeam din cauza unei cravate.
Am vrut sa ma intorc spre hol, dar am încremenit de parca ma privise Medusa in ochi.
-Rahat, Josephine, am reusit sa murmur. Ce porți?
-Imi pare rau, n-am gasit nimic altceva in dressing, spuse cu jumatate de gura incercand sa tragă de material. Pot sa iau un tricou de la tine dacă te deranjează.
-Dacă ma deranjează? Am repetat prosteste. Ce sa ma deranjeze?
Nici macar nu mai știam despre ce vorbeam. Nu mai știam de ce vorbim si pierdem timpul in loc sa o întind pe pat, sa o fac cu adevarat a mea si sa ma scufund in ea pana uit drumul spre iesire. Am clipit de cateva ori incercand sa-mi vin in fire. Spusese ceva dar sa fiu al naibi dacă am auzit ce anume.
Revino-ti, Reece. Ai mai văzut femei. Multe! Care mai de care mai imbracate si mai dezbrăcate.
-Ma intorc imediat, am spus si am fugit.
Am aruncat rochia pe patul din dormitorul de oaspeti si m-am intors inapoi intr-un suflet. Josephine nu se mișcase din loc. Încă stătea in picioare in mijlocul camerei. Chestia aia de pe ea se voia a fi o camasa de noapte, doar ca era versiunea pornografică si aducătoare de necazuri. Era alba, toată numai dantela si crăpături. Puteam sa ii văd chilotii asortați prin materialul ăla. Dacă i-as fi dat parul pe spate as fi putut sa ii văd sfârcurile.
Rahat.
Am închis usa când am intrat. Voiam sa ma port normal dar era imposibil. Ma purtam ca un dobitoc de fiecare data când eram in preajma ei si mereu ajungeam sa o fac sa vrea sa ma ucida. Mi-am dres vocea si am mai făcut un pas in camera.
-Poți sa imi dai un tricou de-al tau? Ma intreba cu privirea in pamant. O sa ma schimb.
-De ce sa faci asta? Am întrebat-o apropiindu-ma incet si metodic de ea.
-N-am vrut... nu vreau... s-a oprit, a tras adanc aer in piept dar n-a reușit sa-si continue ideea.
-Nu vrei sa para ca încerci sa ma seduci? Am dedus eu si am privit-o incuviintand dand din cap in timp ce obrajii i-au devenit rosii. De ce n-ai face-o, voit sau nu? Sunt sotul tau. Care ar fi problema?
Sotul tau. La naiba. Imi va lua ceva sa ma obișnuiesc cu statutul de sot al lui Josephine.
-E o problema când sotul meu nu vrea sa fie sedus, murmura vizibil stânjenită dar prea guraliva ca sa taca naibi din gura.
-Cine zice ca nu vreau? Am pufnit in batjocura.
Voiam. Sa ma bata Dumnezeu dacă nu voia si deja se întâmplase caci aveam impresia ca dacă mai trece un minut fara sa o ating o sa explodez.
-Mi-ai spus ca abia astepti sa rămânem singuri, sa ajungem aici, sa ne sărutam in limuzina si sa ma trântești de primul perete, imi aminti ea. Nu faci decat sa ma eviti de când am plecat de la nunta.
M-am oprit in fata ei, la numai cativa centimetrii. Ceea ce înseamnă ca eram la cativa centimetrii prea departe de ea. I-am împins parul peste umar. Așa cum banuisem i se vedeau sfârcurile prin dantela. Am înghițit in sec si mi-am trecut limba peste buze.
-Am crezut ca si nevoie de putin timp, i-am spus holbandu-ma la pielea ei alba si neteda si moale si salivand. Voiam sa te las sa te acomodezi putin. Nu știu, Josephine. Incerc sa ma port decent.
-N-ai făcut-o niciodată, imi aminti ridicându-si privirea fulgerătoare spre mine.
Am intins mana si mi-am trecut degetul mare peste sfârcul ei întărit. A tresărit.
-Am spus ca incerc, nu ca imi iese, am murmurat repetând mișcarea.
Nu imi amintesc cine s-a miscat primul. Imi amintesc doar buzele ei fierbinți si limba umeda si sânii ei apăsându-mi pieptul când i-am lipit corpul mic de al meu, apoi totul s-a intamplat pe repede inainte. Acum ne sărutam si o clipa mai tarziu eu ramasesem fara tricou si Josephine isi plimba mainile pe pieptul meu si peste abdoment. Am prins-o si am împins-o spre pat, m-am urcat peste ea făcându-mi loc intre coapsele ei si i-am rupt tentativa aia de camasa de noapte. A tresărit si când s-a uitat in ochii mei am putut sa văd focul din interior. M-am năpustit asupra ei cu buzele si cu limba si dintii in timp ce mainile mi se miscau haotic incercand sa o atinga peste tot. I-am rupt si chilotii si mi-am înfipt un deget in ea brusc. Era umeda si fierbinte si a naibi de strâmtă. A gemut si suspinat in același timp. Am început sa-mi mișc degetul in ea.
-Dacă nu ești pregatita pentru asta... am murmurat cu sfârcul ei in gura.
-Sunt, se grabi sa-mi spună gafaind.
-Perfect, pentru ca ti-as fi acordat tot timpul necesar chiar dacă cel mai probabil as fi luat-o razna.
M-a prins de cap si mi-a tras gura spre a ei. Isi mișca soldurile spre mine, cerând mai mult. Voiam sa ii dau tot ce voia, dar nu încă. Am mai adăugat un deget si am așteptat suieratul dureros care n-a venit. Mi-a gemut numele scâncind si si-a înfipt unghiile in umerii mei. Rahat.
M-am tras inapoi si am sarit in picioare. Mi-am împins pantalonii peste solduri evitand sa ma uit la ea așa goala si cu picioarele desfăcute pentru ca mi-as fi pierdut bruma de control pe care si așa o mențineam cu greu. M-am asezat in genunchi intre picioarele ei si m-am aplecat. Mi-am trecut limba peste tot, apoi dintii si buzele, am lins si am supt si am muscat pana când picioarele au început sa-i tremure si gemea atat de înnebunită incat eram sigur ca se auzea pana la etajul cincisprezece.
M-am ridicat deasupra ei, m-am asezat si am împins soldurile. N-am reușit sa o penetrez decat cativa centimetrii când corpul i s-a cambrat si expresia de pe fata i s-a îndurerat. M-am oprit ca trăsnit.
-Doare rau? Am murmurat împingându-i cateva suvite umede de pe fata.
-Continua, imi ceru printre dinti.
-Pot sa ma opresc dacă vrei, m-a obligat bunul simt sa spun cu toate ca dacă mi-ar fi cerut asta m-as fi dat cu capul de pereți.
-Nu te opri, Reece. O sa doara la fel indiferent ca se întâmpla acum sau maine sau peste o luna. Fa-o, imi ceru strangandu-si mainile in jurul gatului meu si ascunzându-si fata in umarul meu.
Mi-am adunat curajul, mi-am tinut respirația si mi-am împins soldurile in ea. Era ca si cum ma loveam de un zid iar ea tremura si nu de plăcere.
          -N-o sa meargă așa, am anuntat-o împingandu-ma in coate. Ridica-ti genunchii spre soldurile mele, i-am cerut mângâind-o incet pe coaptă si sărutându-i tampla.
          A făcut ce i-am cerut fara sa comenteze sau sa puna intrebari. I-am ridicat capul si am sarutat-o incet si apăsat, de parca aveam tot timpul din lume. Nu il aveam. Eram doar cativa centimetrii in ea si imi era din ce in ce mai greu sa gândesc. M-am retras putin apoi m-am împins cu putere si i-am tras in piept scâncetul. M-am tras inapoi si am repetat mișcarea. Bariera a cedat după cateva încercări si când am realizat ca intrasem cu totul...la naiba.
          -Ești ok? Am întrebat-o tinându-i fata in palme si analizându-i trasaturile.
          Avea lacrimi un ochi dar nu plânsese. Era rosie la fata si pielea ii lucra de transpiratie. Pieptul i se mișca sporadic. A incuviintat dand din cap.
          -Bine, bine, Josephine, am spus incet, aproape in soapta. N-o sa mai fie la fel data viitoare.
          -Nu m-a durut atat de rau, murmura ferindu-si privirea dar am apucat sa văd minciuna din ochii ei.
          Incerca sa ma facă pe mine sa ma simt confortabil când ea tocmai trecea prin tot procesul ăla nou si dureros. M-am aplecat si am sarutat-o si i-am mangaiat sânii si coapsele pana când suspinele ei au devenit din nou înflăcărate si excitate. Abia apoi am început sa ma mișc incet, cu grija si răbdare.
               Voiam sa ma zgarii pe ochi, voiam sa ma port ca un animal scapat de sub control, voiam sa o apuc de solduri si sa i-o trag pana la lesin, dar cumva, nu știu cum, am reușit sa ma abțin.
          -Sunt bine, Reece, imi spuse după cateva minute aruncându-mi un zambet. Nu te retine.
          -Nu știi ce imi ceri, am pufnit clatinand din cap.
          -Arata-mi, murmura mișcându-si putin soldurile. Vreau sa știu.
          Curiozitatea ei o sa-mi aducă un sfârșit tragic intr-o zi, eram sigur de asta. M-am împins in maini ridicându-ma deasupra ei. M-am retras cativa centimetrii si m-am împins din nou, nu prea tare. A gemut si a strans ochii.
          -Doare? Am întrebat printre dinti pentru ca sa fiu al naibi ma strângea atat de tare incat aveam impresia ca o sa-mi cada.
          -Nu chiar. Nu știu. Mai fa odată, imi ceru deschizand ochii si clipind des.
         Am repetat mișcarea doar ca de data asta m-am retras putin mai mult si m-am împins mai tare.
          -Fir-as al naibi, am suspinat sprijinindu-mi fruntea pe umarul ei.
          -Încă o data, imi sopti la ureche gafaind incet.
          -O sa te rănesc, am avertizat-o trecându-mi limba peste pielea ei sarata.
          -Fa-o, imi spuse mangaindu-mi spatele. Nu ma deranjează dacă ma rănești. Nu așa.
          Doamne, ia-ma acum!
          Am pierdut controlul. Mi-am incolacit mainile in jurul ei si am început sa ma mișc mai repede, mai tare, fara pauze si ezitări. Nu atat de repede si tare cum as fi făcut-o in mod normal, dar tot era mai mult decat credeam ca poate sa ducă. Gemetele ei au umplut camera iar eu ma întrebam cu o bucățica a creierului când o sa înceapă sa tipe de durere.
N-aveam timp sa o fac sa-si dea drumul. M-am ridicat si m-am uitat in ochii ei.
          -Ești foarte strâmtă, am gâfâit printre dinti. O sa imi dau drumul, Josephine.
          Ea imi arunca un zambet apoi mi-am rotit soldurile si si-a dat ochii peste cap.
          -Futu-i, ce bine e, am murmurat inchizand ochii si savurând senzația.
          Când am simtit orgasmul arzandu-mi măruntaiele mi-am permis sa o iau putin razna. Am strans din dinti si am pompat mai tare si mai repede in ea apoi m-am opintit inainte si mi-am dat drumul. Amandoi eram sanatosi iar ea nu avea sa raman insarcinata prea ușor. Dacă rămânea era cu atat mai bine.
          M-am prăbușit deasupra ei atat de stors de vlaga cum nu-mi aminteam sa mai fi fost vreodata. Minute in sir niciunul dintre noi nu a spus nimic. Eu pentru ca eram prea surprins de tot ce se întâmplase iar ea din naiba stie ce motiv.
          -Spune-mi ca nu te-am ranit mai mult decat era necesar si ca nu ma urăști, i-am cerut fara sa ma mișc vreun centimetru.
          -Nu m-ai ranit mai mult decat era neaparat necesar si nu te urăsc, repeta ea amuzata. De ce contează sa nu te urăsc?
          -Pentru ca dacă ma urăști n-o sa te mai culci cu mine iar eu am impresia ca o sa fac din activitatea asta un hobby. Unul de care o sa devin foarte pasionat, am indrugat pe jumatate adormit.
          -E posibil sa îți impartasesc pasiunea pentru acest hobby, chicoti ea aproape de urechea mea.
          Josephine era oricum numai plictisitoare nu. Niciodată nu știam la ce sa ma aștept de la ea. Niciodată nu banuiam ce o sa spună sau o sa facă in continuare.
          -Bine, haide sa mergem sa ne spalam, i-am spus ridicându-ma si iesind din ea.
          A tresărit si s-a ridicat in coate.
          -A durut?
          -Putin, recunoscu tragandu-si picioarele spre piept.
          M-am ridicat in picioare si mi-am adunat hainele de pe jos. Nu se mișcase din mijlocul patului. Incerca sa se acopere. M-am incruntat la ea.
          -De ce te acoperi? Am întrebat-o perplex.
          -Nu toată lumea e atat de confortabila ca tine, Reece, imi spuse privindu-ma crucis. Nu ma simt bine sa ma expun așa.
          -Ai face bine sa te obisnuiesti pentru ca o sa petreci mai mult timp dezbracata decat imbracata când sunt prin preajma, i-am promis si am pornit spre baie.
          Numește-ma bipolar dar in clipa in care am intrat chiar mi-as fi dorit cada aia plină cu apa calda si spună. Oftand am pornit apa, am pus ceva frumos mirositor si am sperat sa facă si spuma. M-am intors după Josephine.
          -Vino, i-am spus intinzand mana spre ea.
          Scapase de resturile acelei camasi de noapte. Era toată stânjenită si fastacita si a ezitat clipe bune inainte sa ma prindă de mana si sa ma lase sa o ridic in picioare.
          -Mergi in baie, baga-te in cada. Vin si eu imediat.
          -In baie? Ma intreba mirata.
-In cada, am pufnit. Nu ești singura care merita o tratație. Du-te, i-am spus îndreptându-ma spre dressing.
          Am luat un tricou de-al meu si o pereche de chiloți de-ai ei si m-am dus după ea in baie. I-am lasat hainele langa ale mele si m-am apropiat de cada in care stătea ghemuită cu picioarele la piept.
          -Da-te mai in fata, i-am cerut intrand in spatele ei.
          Am prins-o intre picioarele mele, i-am incolacit pieptul cu bratele si am tras-o cu spatele peste pieptul meu. La început era incordata si tensionata si ii simteam corpul pulsand in ritmul inimii, dar s-a relaxat rapid si s-a înmuiat la plastelina.
          -De ce ai spus ca meriți o tratație? Ma intreba in cele din urma.
          -Pentru ca așa e, am spus razand. Merit si un premiu si o medalie pentru ca am reușit sa ma controlez si sa nu te rup in doua.
          -Am crezut ca... ti-am spus sa nu te abții, spuse încurcată, tensionandu-se din nou in bratele mele.
          -Nu ne permitem sa fim amandoi inconștienți in același timp, Josephine. Mi-ai spus sa nu ma abțin dar nu trebuia sa te astepti ca eu sa ma iau după tine.
          S-a ridicat tragandu-se cu mainile de marginea cazii si s-a intors pe jumatate spre mine.
          -Am crezut ca asta e tot, imi spuse incruntata. Se poate mai...mult?
          Mi-am sprijinit capul de cada si am ras in hohote clatinand din cap.
          -N-a fost nici macar pe aproape, am spus clatinand din cap. Serios, Josephine, arat eu ca un tip care face sex ca o Panseluța de primăvara?
          -Ăla a fost sex de Panseluța de primăvara? Ma intreba palind putin.
          -Bine, imaginează-ti cladirea asta, da? Are treizeci de etaje. Noi doi am luat liftul pana la etajul sapte, sa zicem.
          -Si când o sa luam liftul pana in penthouse? Ma intreba cu jumatate de gura.
          -Ti-am spus deja ca pentru penthouse e nevoie de un cod de acces, am ranjit ridicand din umeri.
          S-a uitat urat la mine si puteam efectiv sa ii aud creierul turand la capacitate maxima. Numai Dumnezeu stie ce era in capul ei.
          -Vreau sa ies, imi spuse dintr-odată sec si se ridica in picioare inainte sa apuc eu sa-mi dau seama ce se întâmpla.
          Am oftat resemnat si mi-am sprijinit capul pe marginea cazii.
          -O luam de la capăt, am murmurat sec ridicându-ma la randul meu. Ce s-a mai intamplat acum, Josephine? Am întrebat-o luand un prosop din teanc.
          -Nimic, se rasti nervoasa.
          -Josephine, am început exasperat, nu pot sa îți citesc gandurile! Suntem căsătoriți, blocați pentru totdeauna unul cu altul. Dacă vrei sa facem lucrurile sa functioneze atunci trebuie sa vorbesti cu mine.
          -Tu vrei sa faci lucrurile sa functioneze, Reece? Ma intreba sec si arunca prosopul in cosul de rufe luandu-si hainele cu ea in dormitor.
          -Asta incerc sa fac! Am strigat după ea ștergându-ma pa repezeala. Rahat, am oftat luandu-mi pantalonii pe mine si iesind după ea.
          Se imbracase deja si tricoul meu ii ajungea pana la jumătatea coapselor, ca o rochie. Aveam o banuiala ca n-o sa o las sa mai poarte altceva inafara de tricourile mele. S-a ridicat nervoasa de pe marginea parului.
          -Ai de gând sa-mi spui care naiba e problema? Am întrebat-o încrucișându-mi bratele peste piept.
          A ezitat, a oftat si mi-a aruncat o privire lunga. A clătinat din cap, si-a trecut mainile peste fata si a oftat iar.
          -O sa continui sa te vezi cu toate femeile alea de acum incolo, Reece? Ma intreba in cele din urma.
          -Nu, am spus putin jignit. Cum ai ajuns la ideea asta?
          -Ai spus ca sexul cu mine a fost ca o Panseluța de primăvara si ca suntem abia la etajul sapte, imi aminti ea ceea ce nu ma lămurea absolut deloc. Vrei sa ajungi la etajul treizeci si o sa o faci cu altcineva.
          Zău ca am încercat dar n-am reușit sa opresc chicotul care mi-a scapat.
          -Josephine, am suierat exasperat. Doamne Sfinte, tu te auzi? Presupui ca o sa ma duc sa mi-o trag cu alta femeie doar pentru ca n-am vrut sa ma port ca un animal cu tine din prima?
           S-a incruntat la mine. Nu intelegea o iotă. Am oftat si m-am apropiat de ea.
          -Faptul ca nu mai ești virgina fizic nu înseamnă ca nu mai ești virgina aici, i-am spus atingându-i tampla. Da-ti putin timp sa te obisnuiesti cu ce înseamnă sexul, Josephine. Sunt multe lucruri pe care trebuie sa le experimentezi inainte sa te arunci cu capul inainte ca sa știi care îți sunt limitele. N-o sa ma arunc in patul alteia doar pentru ca tu nu poți încă sa stai in maini in timp ce facem sex.
          -Sa stau in maini? Ma intreba inmarmurita.
          -E doar un fel de a spune. Oarecum. Defapt nu e, dar nu-ti bate capul cu asta încă, bine?
          A incuviintat dand din cap. Parea mai linistita, dar mai era ceva acolo, era întipărit pe toată fata ei. M-am uitat lung si am oftat.
          -Spune, Josephine. Te ascult.
          -Macar ti-a...placut? Ma intreba privind podeaua.
          -Da, am spus fara ezitare. Da, Josephine, a fost perfect. Tie ti-a placut? Exceptând partea cu durerea, desigur.
          -Da, spuse imediat.
          -Bine, am rasuflat usurat. Acum putem te rog sa ne băgăm in pat? E aproape dimineața.
          Josephine s-a urcat in pat, sub cearșaf fara sa scoată un sunet. Eu am stins lumina si m-am urcat langa ea, m-am învelit si m-am intins spre ea tragand-o langa mine.
          -Nu o sa te mușc, am murmurat aruncându-mi o mana peste talia ei si prinzandu-i in palma sanul prin materialul tricoului.
          Dormisem cu Josephine in cateva momente de slabiciune influențată de alcool. Nu așa, nu tinand-o lipita de mine si nu perfect conștient, dar mai dormisem cu ea in pat.
          -Reece, spuse in soapta. Nu pot...ma doare. Nu pot atat de repede sa... cuvintele i s-au pierdut in respirația intretaiata.
          -Înțeleg unde bati, am murmurat pe jumatate adormit. Opreste-te acum. Vreau doar sa dorm, Josephine.
          -Așa? Se mira cu vocea ascutita.
          -Da, așa, acum taci odată!
          S-a relaxat după cateva secunde cand a inteles ca vorbeam serios. Eram un monstru si nu încăpea nici un dubiu, dar nu eram genul ăla de monstru.