Renăscută din flăcările Iadului

~Te voi învinge~

Merliah

Mă lovește foarte tare și cad pe spate. Impactul este atât de puternic încât durerea îmi săgetează umărul rănit. Mă ridic în picioare și simt cum capul îmi vâjâie.

-Începe să ți se încețoșeze vederea? E normal, dacă ai pierdut atâta sânge!

Cu fiecare mișcare, oricât de mică, o cantitate considerabilă de sânge se pierde din umărul meu.
Următoarea ei lovitură își atinge ținta, gaura din umăr. Cad la pământ urlând de durere, iar ea profită de ocazie și se aruncă asupra mea lăsându-și toată greutatea pe picioarele mele, rupându-le.
-Brațul tău stâng e singurul lucru pe care-l mai poți folosi acum, spune și mă lovește și în celălalt umăr.

-Merliah!

-Ce zici acum, Merliah? Acum nu îți mai poți folosi nici brațul stâng! Acum nu te poți mișca deloc. Ei bine, e timpul să îmi încasezi atacul final! Cât am tânjit după acest moment!

-Merliah!

-Oprește-te! Nu face asta! Am să înving, strig fără să privesc spre ei.

-Să învingi? Nu poți face nimic în starea ta! Acum nu mai ai nicio șansă să învingi!

-Acum că nu mai ai brațe și picioare, nu poți să mai faci nimic! strigă și își aruncă ultimul atac asupra mea. Totul se zguduie în jurul nostru. Am vaporizat-o! Am învins! Merliah e moartă! Moartă! Lumea e acum a mea! Pot să aduc răul și teroarea în lume din nou!

-Cea mai îngrozitoare situație a devenit realitate acum.

-Nu e nevoie să plângeți. Am să termin și cu voi dacă tot am ajuns aici. Puteți vorbi cu Merliah în lumea de apoi.

-Ce e?

-Acea nu e...?

-Merliah...

-Ea e! E merliah!

-Ce!?

-Ai să pierzi! strig.

-C-cum...?

-Nu ai aflat, Corvina? O regină trebuie mereu să privească peste umăr la cei care au puterea de a scăpa de ea.