Șantaj

Douăzeci și trei

Mason

Suntem la repriza a doua . Conducem cu două puncte în avans . 

Ne-am îmbunătățit strategia . Dacă cineva va spune vreodată că echipa de la Cambridge joacă prost , atunci e cel mai mare fraier .

Pe lângă asta , mă simt extraordinar . Jamie e aici , și înainte de meci mi-a dat un pupic pe obraz și mi-a zâmbit dulce, așa cum poate doar ea , urându-mi succes .

Nu știu de ce o credeam pe fata asta tocilară ... Jamie e mult mai deșteptă și frumoasă decât o tocilară.  Vreau să spun, că așa o văd acum .

Loja e plină și toți țipă numele echipelor noastre . Care strigă ,, Harvard " care ,, Cambridge " dar mi-e nu-mi pasă de ce tot urlă oamenii aia , eu știu că singura persoană pe care o vreau aici , este Jamie .

Și sunt sigur că acum scandează numele meu , mâncând marmeladă .

Fata aia este întruchiparea drăgălășeniei .

Dar, nici măcar nu i-am spus că o iubesc . Poate o voi face după meci... sau poate o voi da în bară . Rămâne doar de văzut .

Alunec pe ghiață și îi pasez pucul lui Preston . Alte câteva matahale se apropie de noi .

Jacob stă în zona de apărare , mă lupt cu unul de la Harvard de ai opri atacul de ai lua pucul lui Preston .

Dintr-o dată ,  Jacob iese din zona de apărare, fix când matahala reușește să îi ia pucul lui Preston .

Se întorce , și alți rivali vin înspre noi . Jacob se bagă în fața mea mârâind :

— La o parte Hall ăsta-i meciul meu !

Pe naiba, s-o creadă el .

— Ce crezi că faci ! Du-te în zona de apărare ! Acum !

— Du-te tu !

Zice el și țâșnește cu crosa în mână încercând să oprească echipa adversă de a marca .

Rahat ! Naiba să-l ia !

Mă îndrept spre zona de apărare . Pucul se deplasează rapid înspre mine , când mă pregătesc să-l opresc , sunt izbit cu brutalitate de ghiață .

Aud sunetul de repriză terminată ... Harvard înscrie ...iar eu zac la pământ cu o durere groaznică la cap .

Preston vine spre mine . Imediat vad ceva micuț agitându-se pe lângă porțile de protecție .

— Hai omule... sus !

Îmi spune Preston . Mă ajută să mă ridic . Simt ceva că îmi curge pe obraz .

— Mason !

În doar o fracțiune de secundă mi-a trebuit să-mi dau seama că Jamie sare gărduțul și vine cu grijă să nu cadă spre mine .

—  CE DRACU !? CINE-I FATA ?

Întreabă nervos unul de la Harvard . Îl ignor. Brațele micuțe ale lui Jamie îmi înlănțuie gâtul .

— Nu e bine...nu e bine...n-arăți bine de loc !

Murmură ea și îmi scoate casca . Îmi atinge obrazul . Are degetele murdare de sânge .

— Trebuie să meargă la asistentă...

Zice ea panicată și îl scutură pe Preston . Amicul meu o calmează și îi pune mâna pe umăr .

— Mă ocup eu... pleacă de aici , faci probleme !

Deși nu-mi place , Preston are dreptate . Prezența lui Jamie pe ghiață nu-i tocmai potrivită , meciul încă nu s-a terminat .