O singura viata avem ( KTH);)

Capitolul 22

"Tae: Nu, nu îți dau voie sa mori. Nu acum când am aflat că sentimentele sunt reciproce. Acum o sa fac tot posibilul să nu-ți dau drumul."

*******Min-Hee pov*******

După cele spuse lui Taehyung îmi simt pleoapele tot mai grele și îmi închid ochii.

După ceva timp aud niste strigăte in ecou.

X: A pierdut mult sânge.

X:Salvati-o.

X: O pierdem.

X: FACETI CEVA!!!!

X:Repede în sala de reanimare.

Și de aici mi sa tăiat firul. Nu știu nimic.

Deodată deschid ochii și privesc in jur. Sunt pe o pajiște verde cu multe flori frumoase.
Mă ridic in picioare si observ că sunt îmbrăcată într-o rochie alba și în picioare nu am nimic.
Înspre orizont am văzut o lumină albă așa că mă pornesc intracolo poate va fi cineva și-mi va spune unde mă aflu.

•••••••

Merg de ore in continu  sau poate chiar zile incontinuu nici nu-mi dau seama și parcă acest drum este fara sfârșit.
Mă așez jos că să mă odihnesc un pic.
In fața mea apare cineva.

X: Vino cu mine.

Eu: Unde sunt.

X: Am să-ți spun acum totul nu îți face griji, tu doar prindeam de mana.

Am privit cu frica spre acest bătrân dar până la urmă mi-am luat inima în dinți și am întins mâna spre el. M-am ridicat de jos și în câteva secunde pajiștea plina de flori a dispărut,iar în locul ei a apărut o încăpere cu pereții albi. In mijloc era un pat, pe care era o fată conectata la foarte multe aparate. Langa pat era un scaun pe care stătea un băiat. Mi se părea cunoscut.

Eu: Asta sunt eu? Spun eu in timp ce mă uitam spre persoana de pe pat. Unde suntem?

X: Ai intrat în coma.

Eu: Ce? Dar cum?

X: Ai fost împușcată și ai pierdut mult sânge, și în plus glonțul ți-a afectat ficatul.

Eu: Și cine este acest băiat?

X: Nustiu.
Trebuie să-ți dai seama singura.

Eu: Dar cum?

Și nu am mai primit nici un răspuns . Bătrânul a dispărut acum ar rămas doar eu și acest băiat.

După ceva timp aud niste suspine.
De ce nu le-am auzit până acum?
Și de ce acele suspine veneau de la acel băiat?
Ore mă cunoaște? Sau eu............... eu îl cunosc?

X: Te rog Min-Hee, nu mă părăsi.
Știi de cat timp de plac?
Evident că nu știi doar nu ești în corpul meu că să știi.
Ei bine te plac inca din prima zi de când te-am văzut.
De atunci gândul tot la tine îmi stă. Nu pot sa te scot din mintea mea. Ești obsesia mea. Ești ca un drog pentru mine. Nu pot trăi fără tine. De aceea te rog sa te trezești.

El își ridică capul și atunci l-am văzut. Este el, iubirea vieții mele. Prima mea iubire. Persoana de care sunt îndrăgostită. Băiatul care mi-a dat lumea peste cap.

Peste ceva timp simt cum corpul meu parca se evaporă și mă fac praf .

*****Taehyung pov******

Stăteam pe scaun și țineam mana lui Min-Hee intra mea. Și dintr-odată am simțit ceva. Ca și când ea și-ar mișcă degetul.
Mă mai uit inca o data la mana ei și iar își mișcă degetul. Doamne sunt atât de bucuros.
Ma ridic in picioare și apăs pe butonul roșu de deasupra patului.
In câteva secunde doctorul își făcu apariția în salonul cu numărul 234.

Doc: Sa întâmplat ceva?

Eu: Și-a mișcat degetul arătător.

Doc: Asta este foarte bine. Acesta este un miracol că a putut supraviețui după un așa accident. Va rog sa părăsiți salonul, ii voi face câteva analize.

Eu: Bine. Mulțumesc mult domnule doctor.

Ies din salon și mă așez pe un scaun de langa și aștept să vina doctorul.

••••••••••••

Stau aici langa ușa asta deja de 30 de minute. Mai are mult omul asta să îi ia analize?
Mă ridic de pe scaun și vreau să intru în salon dar doctorul Mio ia înainte și o deschide el primul.

Doc: Pacienta este bine. Puteți să intrați.

Eu: Va mulțumesc mult pentru ajutorul dumneavoastră.

Doc: Aceasta îmi este meseria.

Eu: Cum va pot răsplăti?

Doc: Nu este nevoie. Mulțumesc.
Apropo pacienta ar trebui sa se trezească în următoarele 3 ore.

Eu: Va mulțumesc încă o dată.

Intru în salon și mă așez pe scaun lângă pat. Ii iau mana dreaptă intra mea și o duc spre buzele mele. Plasez un sărut iar apoi îmi așez capul pe marginea patului și o privesc pe frumoasa adormita.
Îmi simt pleoapele grele și închid ochii intrând în lumea visurilor.

•••••••••••••••••

Mă trezesc când simt cum cineva își pune mana pe capul meu. Îmi ridic capul și o vad pe Mine-Hee. Eu cred că visez.
Mă ridic rapid de pe scaun și o strâng în brațe. Ea mă îmbrățișează la rândul ei.

Eu: Credeam că nu te mai trezești.

Hee: Tae, poți sămi dai drumul te rog?
Nu pot respira.

Eu: Oh, scuze. Doar că sunt foarte fericit.

Hee: Tae...........
Mai tii minte ceea ce am spus atunci, înainte că să.....

Eu:......

Hee: Nu vreau sa pară ciudat, dar..
Eu te.....

Și atunci ușa se deschide și pe ea intră So A cu viteza fulgerului.

SoA: Min-Hee!!!!!

Hee: So A!!!!

SoA: Știi cate griji mi-am făcut pentru tine, cum ai ajuns in starea asta?

Hee: Eiii, poveste lungă.

SoA: Păi am tot timpul din lume poți începe să povestești.

Min-Hee se uita la mine și mă întreabă din semne daca săi spună sau nu.

******Min-Hee pov*******

Acum ce sa fac?
Săi spun lui So A ceea ce sa întâmplat?

Mă uit la Tae și în întreb din priviri ce sa fac.

El se gândește câteva secunde apoi da din cap......................

Va urma...............