inuman

11 2 0
                                    

Suflet nou-născut, curios,
Dă curs cunoașterii noului,
Neștiind cât e de fragil
Și ce ușor crapă coaja-i, ca oului.
-
Suflet tânăr și plin de idei,
Optimist, se bucură de viață
Umanitatea din el e temei
Și are viitorul în față.
-
Suflet adult, obosit,
Și nu-i așterne nimeni somnul.
Știe: că va fi rănit,
Că vinovat e omul.
-
Suflet rănit împânzit de frici
Singurătatea-i scăparea.
Închis departe de inamici
Și nebunia-i va fi chemarea.
-
Suflet fărâmat cuprins de cinism,
Nevoia umană a urii;
Împins către margini de abis
Făcut să îndure torturii.
-
Și cercul vicios continuă, etern,
Cum își întinde rădăcinile pomul.
E prea târziu când realizăm
Cât de inuman e omul.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Mar 18, 2023 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Manifest PoeticUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum