ÎNGENUNCHEAT

DOUAZECI

   Amber își pune o mana pe bratul lui și îl întoarce încet cu fata la ea. Expresia lui Jazz era impietrita.
   - Știu ca nu a trecut bine. Și nu poți șterge cu buretele cinci ani din viata. Nu te mai preface ca este în regula, pentru ca nimic nu este în regula. Ai dreptul sa suferi, sa fi nervos, sa...
   - Și la ce îmi folosește dacă sufăr? O intrerupe el. Sau dacă sunt nervos, sau dacă sparg lucruri, sau orice alt fel de manifestări frustrate?!
   - Te descarci, te exteriorizezi. Dacă le ți in tine nu faci altceva decât sa aduni ura și venin.
   - Amber, chiar nu vreau sa mai vorbesc despre asta. Trebuie sa înțelegi.
   - În regula, deocamdată, spune ea capituland, reluandu-si locul de pe scaun. Dar vreau sa ști ca poți sa vorbești cu mine, nu sunt  încuiată, pot sa înțeleg lucruri, nu sunt nici de porțelan, nu ma sparg.
   Jazz vine lângă ea, o prinde de mana și o ridica în picioare. Ii pune mâinile pe pieptul lui și o cuprinde cu bratele lui puternice.
   - Detaliile le lăsăm pentru alta data. Spune el, calm, încheind subiectul.
   - Doar sa nu mai fugi de mine. Șoptește ea, simțind cum i se taie respirația în îmbrățișarea lui.
   - Poate vei fugi tu de mine, pentru ca eu nu mai am putere sa ma țin la distanta. Marturiseste el apropiindu-si buzele de ale ei.
   Ochii ei mari îl privesc cu teama, amestecata cu anticipație și dorința. Un amestec ravasitor de sentimente pe care le resimte și el. Se mai apleaca puțin, apoi își trece vârful limbii peste buzele ei întredeschise, trimițând fiori pana în vârful degetelor ei. Amber se agata mai bine de el, cuprinzandu-l cu bratele de umeri si de gat, lucru care îl excita puțin, asa ca o ridica în brate, peste talia lui, ea infasurandu-si picioarele în jurul lui. Face doi pași și se așează cu ea, peste el, pe ultima treapta de la întrare. Amber ii simte penisul în erecție și instinctiv, se apasă pe el. Jazz geme ușor și se napusteste asupra gurii ei, sorbindu-i buzele, limba, devorandu-i gura cu lăcomie. Bucurandu-se de senzațiile năucitoare pe care le trăia ori de câte ori Jazz o saruta, incepe sa se frece ușor de el, savurând senzația sublima care o simțea frecandu-si feminitatea moale de pantalonii lui, unde madularul pulsa întărit. Ii plăcea sa-l simtă mare și tare pe locul ei cel mai sensibil. Oricum, de fiecare data când Jazz punea mâinile pe ea, nu mai era capabila sa judece coerent, sa gândească logic sau rațional. Mâinile ei mângâiau și strângeau carnea tare a pieptului, umerilor lui, o palma de-a lui era pe fundul ei bombat, pe sub tricoul, tragand-o spre el, cealaltă ii cuprinse un sân, găsind butonul plăcerilor. Limba lui devasta, sugand delicat limba și buzele ei pline, mangaind flamand interiorul gurii ei după care era inebunit. Amber simțea ca amețește, ca plutește, pierduta în vâltoarea sărutului carnal. Se agăța de el ca și când ar fi un colac de salvare.
   Un sunet strident ii aduce cu picioarele pe pământ și le intrerupe magia momentului intim. Era telefonul lui Jazz, care suna insistent.
   - Poate ar trebui sa răspunzi, spune Amber gâfâind, departandu-se puțin. Dacă e Matt și își va face griji ca nu răspunzi?
   Se da la o parte de pe el, sa-i facă loc sa se ridice. Jazz știa ca avea dreptate, doar ca nu s-ar fi dezlipit de ea. Ajunge intr-un final la telefonul de pe masuta și răspunde iritat:
   - Da, Matt! După o pauza scurta, în care asculta ce are de zis prietenul lui, ii raspunde: Da, înțeleg, dar înțelegi și tu ca nu umblu cu telefonul în buzunar în toată casa.
   Amber se așează pe scaun și îl privește cu atenție cum vorbește cu prietenul lui la telefon.
   - Matt, calmeaza-te, ti-am spus ca totul e în regula. Eram pe terasa, afara la aer și telefonul era în casa. Minte Jazz cu regret. Nu mai fi atât de cicălitor, ca nu îți mai răspund deloc la telefon. Acum spune de ce ai sunat.
   Amber întra în casa, merge la frigider și scoate o sticla de apa carbogazificata și își toarnă un pahar. Ii era sete și încă era tulburata de momentul lor intim de mai devreme. Apare și Jazz, câteva clipe mai târziu și își toarnă și el un pahar de apa. După ce da paharul peste cap, o întreabă incet:
   - E totul în regula?
   - Da, da, totul e în regula, spune ea zâmbind timid, dar el simte tensiunea din trupul ei.
   - Vesti proaste, anunță Jazz continuand sa o privească cu atenție. Cum ea nu reacționează nici intr-un fel, el continua: Matt nu va ajunge mâine. Se complica lucrurile la cazul lui. Nu știe pentru cât timp.
   - Oh, nu, spune ea panicata și se refugiază în spatele barului din bucătărie. Simțea nevoia sa se sprijine de ceva.
   - E chiar atât de rău? Întreabă Jazz ofensat. E chiar un capăt de lume, Amber?
   Deja venea spre ea cu pași apăsați. Se oprește de partea cealaltă a barului și se sprijină și el cu palmele de blat, coborandu-si fata aproape de a ei. Ea privea în jos, incapabila sa îl privească în ochi, dar Jazz se apropie mai mult, obligand-o sa-i susțină privirea.
   - E chiar atât de rău, Amber? Repeta el printre dinți, iritarea lui fiind clara.
   - Nu, nu e vorba de asta. Nu ma înțelege greșit. Răspunde ea aproape în șoaptă.
   - Dar despre ce este vorba? De ce reacționezi atât de dramatic?
   - Florăria mea, răspunde ea încet, gatuita de emoție.
   - Este o scuza! Ii arunca Jazz acuzator. Am văzut ca ai sisteme de irigare, plantele tale sunt în perfecta stare, poți lipsi cât vrei tu. Deci, vreau adevărul!
   - Dar nu am ce altceva sa-ti spun. Răspunde ea și se retrage lângă perete, lipindu-se cu spatele de zidul rece. Simțea nevoia sa pună distanta între ei. Dar Jazz  ocolește barul și se oprește în fata ei. Își lipește palmele de zidul din spatele ei, un brat în dreptul capului și celalalt în dreptul taliei. Cu fata aproape de a ei, privind-o intens, furios, ii spune:
   - Nu ești capabila sa-mi spui adevărul. Cine fuge, acum? Sau vrei sa-mi spui ca nu îți face placere când te ating?
   Mana care era în dreptul taliei o atinge ușor pe pulpa goala a piciorului, urcând în sus, printr-o mângâiere apăsată pana sub fesele ei. Ii cuprinde soldul încordat, pe sub tricoul, și strânge ușor, privind-o intens, fără sa clipească. Ea inspira zgomotos, dar nu face nici o mișcare.
   - Vrei sa spui ca nu îți face placere când îți găsesc punctele sensibile? Întreabă el încet și isi strecoara și  cealaltă mana  sub tricou, ii cuprinde sânul plin, mangaind cu buricul degetului mare sfârcul întărit, facand-o sa icneasca ușor.
    - Vrei sa spui ca nu îți face placere când te sărut? Continua el asaltul și își trece limba peste buzele ei trandafirii, iar si iar, pana când acestea se deschid ușor, permițând accesul limbii lui cuceritoare. Era topita, chiar dacă ar fi mințint, corpul ei o trada, iar Jazz putea simți freamătul trupului ei încins, cum tanjea după atingerile lui. Inebunit de dorinta neimplinita, o ridica în brate, ea își incolaceste picioarele în jurul lui, agatandu-se strâns de umerii lui, și o duce pe canapea, neintrerupand sărutul pasional. Se așează bine între picioarele ei goale, limba lui trasand dâre arzătoare pe gatul ei sensibil. Când Jazz își duce mana la pantaloni sa-si elibereze penisul dureros de erect, Amber întra în panica. Se zbate disperata, îl împinge cu palmele ei mici, în încercarea de a se elibera.
   - Stai! Tipa ea speriata! Stai, Jazz, opreste-te!
Jazz incremeneste și se ridica puțin sa o poată privi. Ochii ei erau închiși strâns, lacrimi ii siroiau pe obraji și continua sa-l roage, deși el se oprise de la primul ei țipat.
   - Opreste-te, Jazz, te rog, opreste-te!