Gangster paradise 1

1 Kang Moon-He

    Șapte mașini de politie erau în fata vilei unde locuiam acum. Din nou am fost mai rapidă decât ei. Îmi iau un halat pe mine și ies afară vrând să văd ce se întâmplă și cum planul meu mergea din nou. Știam de mult că vor veni așa că i-am așteptat cu brațele deschise sau mai exact cu 40 de tipi care se pregăteau să îi împuște de pe acoperiș.
  -Deci credeți că m-ați prins?Puteți crede. E ultimul lucru pe care o să îl faceți înainte să muriți. A și, așa e, eu l-am omorât pe guvernator și familia sa.
  
    Nu mai spun nimic și fac un semn din mână. Din cer se aude un glonț și unul din ei cade mort. Ei încep să fugă în semn de retragere, dar o ploaie de gloanțe se năpustesc asupra lor.

                                                                                  *   *   *

  -Faceți curat. Le spun după ce toți polițiști sunt omorâți.
 
    Le înmânez o valiză cu 2.000.000 de euro. Ei fac o plecăciune și pleacă pentru a-și termina treaba. Aud telefonul vibrând în buzunarul halatului. Era Min-ho,secretarul și prietenul meu.
《Convorbire telefonica》
El: Pot veni la tine?
Eu: Iar ai băut? uram când face asta,îl face să devină slab.
El: Poți veni să mă iei?
Eu: Voi veni. Unde ești?
El: Sunt într-un bar.
    Închid și îi localizez telefonul. E beat și nu mai era în stare nici să judece corect.

                                                                                *   *   *

     Îl așez în pat și îi dau papucii jos dând să plec când mă prinde de mână.
  -Nu pleca...,spune aproape în șoaptă.
     Mă enerva faptul că era atât de amețit. Nu pot ști motivul pentru care face aceste lucruri de mai bine de o lună și asta mă făcea și mai nervoasă.
     El mă trage într-o îmbrățișare. Nu eram uimită deloc. Imi dădusem seama în urmă cu doi ani că mă place, doar că noi nu puteam să fim împreună. Murmură ceva cu nu vreau să te pierd și ceva ce nu puteam înțelege, îmi aud doar numele real pe care nu l-am mai auzit de 7 ani.
   Nu sunt persoane care să nu mă cunoască. Mi se spunea Kim Lee  sau mai știu eu cum. Toată lumea știa că mi-am omorât cei 5 soți în 5 ani,furându-le companiile. Sunt putred de bogată și îmi place asta.Cum am scăpat de închisoare? Simplu. Am șters toate dovezile astfel salvându-mă de fiecare data. Sunt tot timpul cu un pas în fața tuturor. Nu se întâmplă nimic fără știrea mea. Am o mulțime de dușmani care încearcă să mă omoare. Dețin 8 companii dintre cele mai mari din lume. Cred că nu există lucru pe care să mi-l doresc și pe care să nu îl am. Am omorât mulți oameni, torturând-ui, dar asta fiindcă nu îi suport. Ce păcat că ei nu știau nimic despre mine.

   Îl îndepărtez pe Min-ho pentru că mă strânge prea tare și îl las să doarmă.

                                                                               *   *   *

    Min-ho

  Mă trezesc în dormitorul prieteni mele unde tot timpul mi-am dorit să fiu cu ea.

  Lângă mine era un cuțit pe care scria " Ai încurcat-o". Îmi aduc aminte ce s-a întâmplat aseară și știu că dacă voi coborâ pur și simplu, se va întâmpla ceva rău, asa că iau un buchet de flori din vaza de la geam și cobor încet,sperând ca ea să nu fie acolo, dar era și se uita cu ură la flori.

  Eu mă apropii încet de ea știind că sunt în mare bucluc.
  -Alea sunt florile mele și...,era roșie toată și, mult mai rău, cu un cuțit în mână.Nu crezi că ai uitat ceva ieri?

  Aceasta aruncă cuțitul care trece exact pe lângă urechea mea, intrând în perete. Îmi pică fața când Îmi dau seama la ce se referea. Trebuia să sun la una din benzile de gangsteri de care ne foloseam pentru a le comunica ora și locația ca să ne scape de niște polițiști care acum au intrat în casă, mult mai bine dotați ca cei de data trecută. Erau la intrare. Moon-he mă ia de mână și fugim la etaj.

   -Singura cale de scăpare e să sărim pe geam, spune și ia niște chei dintr-un sertar apoi sărim de la geamul larg deschis.

  Lovitura ma făcut să îmi scrântesc mâna. Moon-he avea mâna plina de sânge,dar nu îi păsa.

  Ne urcăm în mașină și o tulim înainte ca polițiștii să ne vadă. Ei nu aveau să găsească nimic în casa ei. Nu era proastă să își lase planurile și banii în casă, avea o baza uriașă sub pământ.

  Din fericire, scăpăm. Ea era încă nervoasă. Totul se întâmplase din cauza mea.Ea oprește mașina deodată și...