Capitolul 9

58 4 3
                                    

~Moon-he ~
   Intru în camera mea auzind telefonul sunând pe pat. Îl ridic și observ că era cu număr necunoscut.
Convorbire telefonică
Eu: Cine...
?: Mă mai ții minte? întrebă acesta la batjocură.
Eu: Han Tae-Sung. Ce mai vrei acum?
El: Nimic mai mult decât tot ceea ce deții.
Eu: Nu îți voi da nici măcar un om.
El: Atunci voi descoperii tuturor trecutul tau și cine ești tu cu adevărat Moon-he. Ai trei zile.

   Și cu acestea închide.Tae-Sung era cel care îmi făcuse viața un chin.După ce aflase că îl plac în clasa a 9-a m-a căutat și m-a bătut spunând că îi afectez imaginea. Mai târziu a făcut o postare precum că mă culcasem cu mai mulți tipi pe bani ajungând de râsul lumii. Pe langă asta a mai și venit noaptea la mine în casă și m-a torturat ca pe ultima fată de pe pământ. Acum,văzând unde am ajuns (referindu-mă la bani) era invidios și voia să îmi fure tot,dar nu dacă îl prindeam înainte de asta.

   Cobor cât de repede pot și îl văd pe Min-ho ieșind pe ușă. Îl prind de mână înainte să plece și îi spun:

"Trebuie să vorbim" și îl trag înăuntru.

"Ce trebuie să îmi spui?" întreabă după ce ne așezăm pe canapea.

"Tae-Sung"

   Acesta nu răspunde. Știe ce am suportat cu el.

"Știam că la un moment dat va avea să îmi strice planurile. L-am lăsat prea mult timp. M-a amenințat că dacă nu îi dau tot în trei zile îmi va descoperii identitatea. Trebuie să îl aduci la mine. Bine?" spun și îl privesc rugător.

"Eu...nu cred că pot să o fac singur"spune acesta nervos.

"Atunci... Jungkook te va ajuta.Am să îi explic puțin treaba,iar apoi vă veți descurca. Am să îl localizez. Puteți începe de astăzi."

   Nu îi plăcea ideea,dar acceptă. Îi spun și lui Jungkook ce se întâmplase,iar acesta accepta fără să se plângă. Eu merg sus pentru a mă schimba,dar când mă întorc ei deja plecaseră. Cred că luaseră vorbele mele în serios.

   Mă urc în mașină și pornesc motorul. Îmi părea rău de cealaltă care a fost bubuită chiar în fața mea.Am mai pierdut vreo 10 în felul asta.

   Conduc repede prin pădure spre baza pentru al localiza pe Tae-Sung. Le trimit mesaj imediat ce aflu. Era într-un club. Ce loc bun unde să stai când știi că o criminală e pe urmele tale.

   A fost ușor să îl răpească. Erau deja cu el pe drum. Desigur...trebuia doar să ajung acolo unde le-am spus să ne întâlnim.

   Îmi iau katana pe care o țineam special pentru momentele ca astea și plec cât de repede pot de acolo. Ajung  în câteva minute unde ei așteptau de ceva timp și unde îl aveau pe Tae-Sung.

   Era rândul lui să se simtă chinuit de cineva de care credea că nu va fi intimidat niciodată.

"A trecut ceva timp... Tae-Sung" spun cu scârbă.

"Speram să nu îți mai vad fața..."spune fără să se uite la mine.

   Îi dau un pumn,iar el pică pe jos. Acesta nu spune nimic,doar o lacrimă îi scapă. Ceva nu era în regulă,dar voiam să o rezolv repede.

"Cum e să își bată cineva joc de tine și tu să nu poți face nimic? "îi iau bărbia cu două degete și mă uit în ochii lui"Dezlegati-l. Vreau să îl bat corect."

    Scot sabia din teacă și mă apropii de el care acum era dezlegat și se uită ca un turbat spre noi.

   Urlă și se aruncă spre mine,dar eu întind sabia spre el care se lovește de ea,provocând o rană uriașă pe picior.

   Îl iau de tricou și îl trântesc la pamant. Le fac băieților semn să plece și încep să îl bat fără milă.

Îl bat atât de tare încât acesta rămâne inconștient. Eram plină de sânge. De la cât îl lovisem aveam răni pe vârful pumnilor care,din cauza andrenalinei nu dureau.

   Îl mai lovesc o dată apoi îl las să moară. Îi deblochez telefonul și șterg toate dovezile ca de fiecare dată. Acesta primește un mesaj de la un bărbat. Ai făcut bine Tae-Gang.

   Tae-Gang? Adică ăsta cine e...

   Acum trebuia să curat tot. Dar,nu era bine. Trebuia să aflu ce se întâmplă. Cu siguranță că mi-a tras clapa.

   Îi găsesc pe băieți puțin mai departe de locul unde, Tae-Gang era mort. Se uitau uimiți la mâinile mele fara să scoată vreun sunet.

Gangster paradise 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum