Capitolul 4

1.7K 156 10
                                    

Natasha se așteptase ca Nikolas să se trezească spre seară,dar din spatele ușii dormitorului nu venea nici un zgomot.Ciudat;începu să despacheteze în celălalt dormitor ,răsfoi corespondența și-și ascultă mesajele.Apoi se repezi cu mașina până la magazinul din colț,să cumpere câte ceva pentru micul dejun.La întoarcere,făcu un duș și se vârî sub pat și treserea mereu la fiecare sunet auzit.În noaptea aceea se trezi la prima oră.Era o ironie să se teamă astfel de întâlnirea cu bărbatul care o reușise cândva s-o cucerească deplin.Se îndrăgostise imediat de el.Pe vremurile când sau cunoscut,îi făcuse insistent curte:cine,seri dansate,plimbări la miezul nopții,sărutări pasionale.Reușea s-o facă să râdă ca nimeni altul.O cucerise umorul lui.Totuși,nu știa de ce nu lăsa să i se vadă pe chip sentimentele și emoțiile.Ar fi vrut să afle ce-l afecta,dar nu reușise niciodată.Odată cu deteriorarea relației dintre ei,spiritul dintre ei,spiritul lui fusese înlocuit de sarcasm mușcător,iar superficialitatea demonstrată o scotea din minți.A adus-o la stadiul în care nu-l mai recunoștea pe bărbatul cu care se măritase și să uite sentimentele care-i aduseseră verigheta.Încercase cu disperare să fie o soție cum credea că are el nevoie ,dar nu fusese suficient și-l pierduse.Niciodată nu reușise să determine momentul exact.Simțise doar că Nikolas n-o mai dorea și nu mai avea nevoie de ea.Cu siguranță,prima cursă după căsătorie dovedise exact acest lucru.Îi urmărise cu inima strânsă mașina răsturnându-se și-l văzuse scos dintre fiare.Și încă își imaginea doctorului îi rămase în minte,care îi spunea că Nikolas era în stare bună,și că nu dorea s-o vadă,ba chiar insistase să nu fie lăsată în spital.Apoi totul a fost distrus totul încet și repede.Apa începuse să fiarbă,iar Natasha a fost scoasă din amintiri.În clipa aceea ,auzi o bufnitură și un zgomot de sticlă spartă venind de deasupra.Rămase o clipă nemișcată,apoi o rupse la fugă pe scară,cu inima bătându-i nebunește.Pe hol nu se vedea nimic.Se uita ezitant la ușa dormitorului unde se afla Nikolas.Nu-l auzea mișcându-se ,așa că rămase pe loc nelămurită:cum putea cineva să-și continue somnul după un asemenea zgomot?Niciodată nu exagerase cu somnul.Natasha își aminti nopțile când se retrăgea singură,fiindcă i se făcuse somn,iar lui încă nu.Se uitase repede și în celalte camere.Nimic.Deci,așa că zgomotul de sticlă spartă trebuia să fi venit din dormitorul principal.Ridică mâna și bătu încet în ușă.Aștepta.O îngrozea întâlnirea cu el.Bătu în ușă mai tare,provocându-l parcă s-o ignore.De data asta auzise drept răspuns un sunet înăbușit,care o enervă sugicient cât să dea cu ușa de perete și să intre.Patul arăta ca după uragan.Cearșeafurile erau răsucite și trase într-o parte.Mica noptieră era răsturnată,iar veioza căzuse,iar becul și abajurul spărgându-se.Un flacon de medicamente lăsat deschis,își împrăștiase conținutul printre cioburile de sticlă.Ochii ei se întoarseră spre baie și observă piciorul gol care apărea dincolo de prag.

-Doamne!exclamă ea șoptit și,uitând toate considerațiile privind demnitatea,se repezi spre baie.Și baia era calaminată.Un vas în acre ținea săpunurile parfumate căzuse lângă chiuvetă.Nikolas,fusese responsabil pentru zgomot;se dezichilibrase și se agățase de perdeaua de la duș,tragând-o peste el.Natasha se repezi să îndepărteze perdeaua și-l descoperi pe Nikolas ,întins pe jos,cun un braț atârnându-i în cadă,cu ochii închiși,dar cu pleoapele tremurându ușor.Gemu când lumina îi căzu pe față.El purta doar doar pantaloni de pijama cu unul dintre craci tăiat pentru a face loc unui bandaj ghipsat voluminos.Îl atinse,ezitant.Pielea era rece,dar acoperită cu o peliculă de transpirație.Nu-i venea să creadă că Nikolas deveniseră un astfel de om.Un om demn de milă.Zîcând astfel la picoarele ei,încovoiat peste peretele căzii,în stadiul dependență al unui copil,torul devenea ironic.Tânjise să i se permită să aibă grijă de el,dar Nikolas o refuzase,iar acum ,când nu-l mai dorea,revenise și avea neboie de întreaga ei compasiune.Se apleacă și puse jos un genunchi,atingându-i obrazul asupra cauza bărbiei nerase.

-Nikolas?....Nicolas!Îi era foarte clar că singură nu-l va putea duce înapoi în pat.Îl scutură de umăr.

-Trezește-te!Nikolas întredeschise pleoapele și șopti:

-Am căzut?

-Da.Cred că n-ai pățit nimic.Încearcă să te ridici.

El murmură ceva și se strădui să ridice capul,dar îl sprijini din nou pe braț și închise ochii.

-Nikolas!strigă ea cu un început de isterie ,încearcă să te ridici.Nu poți rămâne aici!O umbră trecu peste trăsăturile lui.

-Acasă?Natasha îi aruncă o privire frustrată.Oare își închipuia că ajunsese acasă?Era atât de drogat încât nu mai știa unde se află?

-Bine,acceptă ea,ești acasă și trebuie să te bagi în pat.Începu să-l tragă în sus de brațul liber.Ridică-te,Nikolas!Haide!Încerca să-facă să stea pe picioare ,dar el nimic.Ochii săi o urmăreau.

-Nu pot să reușesc fără un efort comun.Îi trebuise ca să articuleze cuvintele.

-Adevărat.Acum o să te ajut să te ridici,iar tu o să cooperezi.

-Nu pot merge,șopti el,încruntându-se.

-Foarte clar.

Întreaga „aventură"dură zece minute.După ce-l ridicase în șezut,Nikolas își cuprinse fruntea cu palmele câteva clipe.Apoi,urmă efortul considerabil de a-l ridica în picioare.Pentru o clipă,avu senzația că urmau să se prăbușească amândoi.Nikolas se sprijinise pe piciorul prins în ghips și aproape leșinase de durere.Ajunseră cu greu în dormitor,cu un mers ezitant și ciudat,ea sprijinândul cu ambele brațe.Înaintau cu viteza melcului.

-Am reușit,suspină ea ușurată.

-Mi-a plăcut ultima parte,spuse el neclar.Virajele erau grozave.

Natasha îi ignoră vorbele.

-Așază-te,spuse ea,observând ppicăturile de transpirație adunate pe fruntea lui și tremurul incontrolabil al trupului.

-Cea mai bună ofertă pe care am primit-o în ultima vreme!îi ascultă îndemnul ,în timp ce Natasha încerca să pună în ordine așternutul.Se întinse,cu ochii închiși,vizibil extenuat.

-Când te-ai externat?vru ea să afle.

-Ce zi e azi?

-Joi.

Îi era foarte greu să se concentreze.

-Miercuri dimineața,murmură el ,nedeschizând ochii.

-Ai luat-o razna?se încruntă ea,începând să adune ciobirile de pe jos.Trebuia să te duci direct acasă.

Nikolas scutură din cap,amețit.

-Trebuia să vin aici....

Natasha se ridică în picioare și se întoarse spre el.

-De ce?întreabă ea,dar nu mai primise răspuns.Nikolas adormise.Coborâse la parter.Se așează la masă și bea cafea.Amintirile o asaltau copleșitor.Își închise pleoapele.Nikolas o săruta în timp ce dansau,primul sărut.Nikolas o duse în dormitor,râdeau că era pe cât să o scape din brațe.Nikolas gol în pat și o poseda cu dorință și iubire pasională.Caruselul imaginilor erotice nu se mai termina.

-La naiba!Se ridică și scâșni din dinți!Nu vroia să-l mai vadă.Nu voia nimic.Nu voia decât să fie lăsată în pace.

******************************************************************

Ok,am postat!Cum am promis:D

Vreau să vă aud părerile sincere!

Cine mai vrea coperți anunțați-mă!

Așa...Vă iubesc♥♥




My  BillionaireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum