My Billionaire

Capitolul 11

Știrea că stăteau din nou împreună și că o căsătorie era posibiă în viitorul nu prea îndepărtat ajunse în paginile unor ziare.Megab decupase articolele și i le trimisese,împreună cu un bilețel:nu apucă să doarmă mai mult de patru ceasuri la un loc și până acum n-avusese habar ce înseamnă un scutec plic,dar promitea s-o sune,îndată ce Sarah îi va da liber cinci minute.

  Ziarul din New York se avânta spre senzațional și titra cu litere de-o șchioapă:"Divorțul nu-i capabil să-i separe pe cei care ce se iubesc "Articolul trecea în revistă evenimentele care conduseseră la divorțul lor,făcea aluziila faptul că dezamăgirea Natashei îi inspirase scrierile și se termină cu o relatare blonăvicios de amănuțită a accidentului lui Nikolas.Existau și două fotografii ,una a Natashei la ieșirea din sala de tribunal ,după pronunțarea divorțului ,cu fața ascunsă de borurile unei pălării ,a doua a epavei arzânde care fusese mașina lui Nikolas.

Natasha citise articolele fără să clipească ,însă Daniel privea situația cu mai puțin stoicism.

-Asta o să-ți afecteze imaginea,spune el cu dezgust,arătând spre ziare.

-A fost o întâmplare.Ne-am întâlnit cu cineva care ne cunoștea dinainte și..

-Și acela avea niște cunoștințe...

-Ea,îl corectă Natasha.Este vorba despre o femeie.

-Una dintre cele refuzate de Nikolas?vru Daniel să știe.

-Nu...cred că nu ,răspunse ea uimită.

El își trecu degetele prin părul impecabil pieptănat.

-Ei bine,poți să fii sigură că te-a lucrat.

Îl lăsase pe Nikolas la spital,apoi își continuase drumul până la biroul lui Daniel.Dorea să-i spună direct,nu prin telefon,că nu era capabilă să înceapă cartea despre bărbați divorțați.O întâmpinase la ușă și o invitase să ia loc pe fotoliul de piele din fața biroului de mahon,apoi,înainte ca ea să deschidă gura,scosese articolele și i le pusese în față.

-Iartă-mi comportamentul părintesc,dar nu-mi pot ascunde îngrijorarea.Ultima oară când am discutat depre Cross,spuneai că vei scăpa de el în câteva zile.Acum,se împlinesc vreo două săptămâni de când stă și toată lumea a aflat.

-N-o să mai stea mult timp,îl asigură ea.

-Poți fi mai exactă?întreabă el,privind-o ironic.

Natasha scutură din cap.Data pe care o stabilise cu toată fermitatea pentru plecarea lui trecuse,dar nu simțea capabilă să-i explice lui Daniel motivul.N-avea să priceapă că revelațiile doamnei Stanford privind atacul suferit de tatăl ei și afirmația lui Nikolas că ea fusese cea care-i interzise să vină la spital,îi zdruncinaseră convingerile în așa măsură ,încât n-o mai interesa viitorul.Cândva își considerase trecutul ca o oglindă curată și cristalină,reflectându-i evoluția.Acum,imaginea ei începuse să se estompeze.Succesiunea evenimentelor,a cauzelor și a defectelor,era mult mai complicată decât își închipuise.Existau lucruri despre care nu știuse nimic,și mai grav,chestiuni pe care nu și le mai amintea ,pe care le uitase voit.

-Nu n-am cum să-ți dau o dată precisă.

Daniel se lasă pe spătarul fotoliului de piele ,cu o expresie mohorâtă.

-Fii cinstită cu mine,Natasha.

-Întodeauna am fost,replică ea.

-Te culci cu el?

-Sigur că nu!Era pe cât se poate de clar că spusese adevărul,iar Daniel răsuflă ușurat.

-Îm cazul ăsta,nu pot decât să-ți spun că și-ai pierdut judecata.