Capitolul 18

791 45 2
                                    







Natasha se trezi dimineaţă în strigătele unui corb care-şi chema partenera. Deschise ochii . Nikolas era în faţa ei , iar genunchii li se atingeau . Un braţ îi acoperea talia. Bărbatul dormea liniştit , acea o figură relaxată iar părul negru se răsfirase pe pernă . Ar fi vrut să-l trezească , dar ştia câtă nevoie avea de odihnă .I-ar fi pus o mână pe umăr și l-ar fi urmărit deschizând ochii albaști , misterioși . Voia să fie martoră la la reculegerea lui , la revenirea amintirilor și la apariția acelui zâmbet senzual Tânjea să-i simtă puternic trăgând-o mai aproape , dar rămase nemișcată. Nopțile nedormite îi luaseră energia . Coboră cu grijă din pat și-și recuperă cămașa de noapte în drum spre ușă . El mormăi ceva în somn , dar nu deschise ochii și începu curând să respire egal din nou .

Rămase multă vreme sub duș , lăsând apa fierbinte să-i biciuiască trupul . În fiecare terminație nervoasă îi stăruiau amintirile plăcerii intense. Îi venea să ridice mâinele spre cer , să îmbrățișeze soarele ; încerca o senzație de vitalitate extraordinară , de eliberare . Nu urmărise să doarmă cu eș , dar trupul își ceruse drepturile , nevoia de satisfacție fusese copleșitoare . Descoperea acum că celibatul impus acționase ca o cușcă , ca o temniță a sentimentelor , obligând-o la un trai aspru , în singurătate și ascetism . Habar n-avea dacă dorea sau nu să se mărite din nou cu Nikolas și nu-i păsa de implicațiile experienției din seara trecută . Savura doar momentul , îșii redescoperea senzualitatea și pasiunea . Nikolas ridicase vălul opac al autoimpusei ei izolări și pentru prima dată după multă vreme , Natasha se simțea din nou femeie .
      Iar energia descătușată în ea mai avea un efect , unul pe care nu-l prevăzuse sau nu-l așteptase . Ieșind de sub duș și înfășurându-se într-un prosop , simți brusc dorința de a scrie .
      Nikolas făcuse mult mai mult decât să-i trezească senzualitatea și feminitatea . Îi redeșteptase pofta de muncă , parcă atingând -o cu o baghetă magică . Fie și numai gândul la asta îi aducea o senzație de încântare , care se răspândea în ea până în vârfurile degetelor . Se îmbracă repede , fără să mai piardă vreme cu coafura , își făcu o cană de cafea , drept mic dejun și se retrase în birou , unde avea toate materialele adunate despre mame nemăritate . Începu să-și sorteze notițele și fișele . Avea mult material , o mulțime de studii și analize , relatări de caz , așa că o așteptau multe ore dw lucru . Plonja în maldărul de hârtii , cu senzația că pierduse prea multă vreme ; nu se auzea decât scârțâitul creionului pe hârtie .
          N-avea habar câta vreme trecuse , când un zgomot slab o făcu să ridice ochii . Nikolas stătea în ușă , sprijinit în baston , înalt și suplu îmbrăcat cu un halat de velur albastru , cu parul în dezordine .
      -Te-ai apucat de scris , constantă el .
  Natasha aprobă și-n cap și își creșe glasul . Imaginea lui îi readuse în memorie întâmplările nopții trecute , iar intimitatea acestora îi spori timiditatea . Se simțea ca o tânăra fată curtată pentru prima dată dw un bărbat .
         -M-am apucat de ....cartea despre mame nemăritate ,ezită ea ., înlăturând de pe față o șuviță de păr . Deja mă așteptă de mult timp .

-Pricep.

-Am mult de lucru , declară ea ,arătând neglijent spre maldărul de hârtii și cărți .

-Da . Ochii albaștri nu-i spuneau nimic .

-Și mai am de realizat niște interviuri  , precum și ...
Se auzea perorând , pe un ton vesel , în timp ce trecea în revistă detaliile de pe chipul lui : ochii enigmatici , expresia serioasă , mâna vârătă-N buzunar , umărul sprijinit de ușă ...
-......ah , Doamne, s-a făcut așa de târziu , nu-i așa ?

-Unsprezece.

-Trebuie să iau masa cu Daniel .... am câteva contracte de semnat ...banii trebuie câștigați , știi doar .... De ce continuă oare să bată câmpii , cu acel zâmbet stereotip pe față lipit ? De ce n-o oprea Nikolas ? De ce nu venea să o ia în brațe și săi curme nesiguranța ?
  
El nu făcu nimic . O asculta , mutându-și greutatea de pe un picior pe altul și stâmbându-se ușor  . Apoi se întoarse , spunând :
-Pari foarte ocupată . N-am să te mai rețin .
Simți nevoia de a sări de le scaun și de a fugi după el , dar timiditatea o opri . Din nou era timidă.
                                          ****
Bună !
Am revenit și eu pe aici un pic :)
Cum e capitolul ?
Am postat două cărți noi !
„Semtiment Intens " și „Todaviá te quiero "
Vreau sa va aflu părerile !

My  BillionaireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum