Inimi rănite

Capitolul 39 - Escapadă printre nori + Confruntarea mult așteptată

Vineri dimineața/ora 8:30 AM

— Iubitule, nu ești gata în-...

Rămân cu vorbele în aer când îl văd încă dormind și oftez, apropiindu-mă de el ca să-l trezesc.

— Iubitule, haide trezește-te! Trebuie să plecăm.

— De ce atât de devreme? Mai lăsă-mă să dorm puțin, te rog.

— Eu te-aș lăsa să mai dormi, dar s-a făcut deja târziu. Trebuie să fim la birou în jumătate de oră. Ce-i cu tine, puiule?

— Nu am putut dormi mai deloc azi-noapte. 

— De ce?

— Am visat foarte urât și nu am putut să mai adorm după aceea. M-am tot plimbat prin curte ca să mai treacă timpul și am adormit cu greu acum vreo trei ore.

— Iubitule... De ce nu m-ai trezit și pe mine? Eu după vinul acela de aseară am căzut lată și nu am auzit nimic. Ce ai visat atât de urât?

— Am avut un coșmar în care tu ai fost... otrăvită.

— Ce?! Doamne Sfinte! Cine să mă otrăvească, iubitule?

— Celia. Am văzut-o în vis cum îți punea ceva în cafea. Erați la firmă și după ce ai băut cafeaua, ți-ai pierdut cunoștința. Te-am dus la spital și erai într-o stare foarte gravă, iar după un timp...ți s-a oprit inima.

— Iubitule... A fost doar un coșmar nenorocit. Te rog, nu te mai gândi la asta. Nu mă vezi că sunt aici și că sunt bine? îi spun și-l trag în brațele mele, simțind cum mi se rupe inima în două după ce i-am văzut ochii umflați și înlăcrimați.

— Știu, dar tot m-am speriat ca naiba. Nu vreau să ți se întâmple nimic rău, deci te implor... Ai grijă de tine, iubito!

— Voi avea, dragostea mea. Eu te rog să nu-ți mai faci atâtea griji. Fii sigur că nu voi bea nimic din mâna ei. îi spun și-l sărut ca să-l liniștesc, desprinzându-mă din brațele sale.

— Tu ești gata deja, iubito? Mă duc și eu acum să-mi fac un duș, după care...

— Cred că ar fi mai bine să rămâi astăzi acasă și să te odihnești, iubitule. Nu poți să vii la firmă în starea asta.

— Ce?! Iubito, nu te pot lăsa singură acolo cu ea.  Dacă...

— Scumpule, nu mi-e frică de nimeni și de nimic în viața aceasta, iar de ea cu atât mai puțin. Te rog, nu te mai îngrijora atât fără rost din cauza unui coșmar. Oricum o să te țin la curent dacă rezolv ceva cu tata. De nesuferita aceea nici nu-mi fac griji.

— Bine. Te rog doar să fii atentă la fiecare detaliu în preajma ei. Nu se știe ce poate pune la cale din nou. Sigur este în regulă dacă nu voi fi prezent la ședința departamentului de azi?

— Voi fi atentă, îți promit. Și nu este nicio problemă, stai liniștit. Dacă întreabă cineva, îi voi spune că te-ai simțit rău, dar totuși... Ne vedem acolo pe la prânz dacă te vei simți mai bine și te decizi să vii?

— Desigur că voi veni, scumpo.

— Bine. Atunci te las să dormi liniștit și o să-ți las micul dejun în frigider în caz că ți se va face foame.

— Mulțumesc, iubito, dar nu trebuia să te deranjezi.

— Nu-i niciun deranj. Somn ușor, dragoste! Te iubesc!

— Și eu, frumoasa mea. Ai mare grijă de tine! Bine?

Încuviințez și îl sărut, învelindu-l mai bine cu pilota de pe pat. Mă grăbesc să cobor la parter în liniște și pornesc spre firmă cât pot de repede pentru că sunt în mare întârziere. Mabel mă sună chiar când intru în firmă și îi răspund numaidecât, sperând că nu a început ședința fără mine.