GREEN FLAME

CAPITOLUL 11

JENNA

— Zi care-i treaba cu tine și ăla?

— Are un nume, să ști...

Mormăi eu.

— ... îl cheamă Will!

— Will huiwill...cui îi pasă? Pe bune? Ce vezi la el Jenna?

— Nu vreau să vorbim despre el. Vreau să discutăm despre atitudinea ta...

Îl împung cu degetul arătător în piept.

—... credeam că ești m-ai bun de atât Jake. Ce-ar spune Daisy, dacă și-ar vedea fratele batându-se?

Jake oftează exasperat.

— Daisy e un copil, nu înțelege prea multe!

— Exact. Asta este problema, este un copil, care își iubește fratele ce influență îi dai tu? Copii cred orice, și sunt ușor influențați, ști bine asta!

— Jenna...

Mormăie el printr-un oftat.

— ...nu întoarce problema alt fel, tot ce vreau, este să accepți că suntem perfecți împreună!

— Nu Jake...

Zic eu pe un ton cât de blând pot ca să nu-l rănesc.

— ...nu suntem.

Mă apucă de mână.

— De ce? De ce nu-mi dai o șansă?

— Pentru că, știu că nu o să fiu fericită dacă o fac!

Îmi retrag mâna.

— Domnișoară Jenna?

Îmi cobor ochii spre Finn, care îmi bate coapsa.

— Da?

— Cred că m-am lovit la picior, credeți că m-ați putea ajuta vă rog?

Speram să nu și-l fi rupt, asta ar dovedi că sunt iresponsabilă. Nu vreau să fiu iresponsabilă, pentru numele lui Dumnezeu, sunt instructoarea acestui copilaș.

— Sigur Finn hai să verificăm!

Îl i-au de mânuță. Jake se uită lung la Finn dar nu zice nimic.

— Trebuie să plec, dacă o vezi pe Daisy spune-i că peste o oră ne vedem pe teren!

— Mhm...

Mormăie el.

Știu că toată situația asta este nasoală, m-ai ales pentru Jake, dar nu pot să fiu împreună cu cineva pe care nu-l iubesc, ar fi nedrept.

Plec împreună cu Finn, însă pare să meargă normal.

— Nu ziceai că te doare piciorul?

— Da, dar așa puțin...

Mă uit în jur și merg spre scăunele din lemn. Îi fac semn să se așeze, apoi mă las în genunchi și întreb: