GREEN FLAME

CAPITOLUL 21

JENNA

Sunt așa entuziasmată că fac un foc de tabără cu Will! N-am făcut niciodată un foc de tabără cu un băiat, plus că, și Sparkey umblă fericit pe lângă mine ajutându-mă să strâng bețe. Ei, cel puțin cară unul câte unul în gură lăsându-le într-un colț. Sunt mândră de mine că am reușit să-l dresez așa bine. Este primul obiectiv pe care l-am reușit la unsprezece ani.

— Bună treabă băiete! Cine-i cel m-ai bun câine?...

Îl mângâi și îl bosolesc.

— ...tu...tu ești. Tu ești, tu ești!

Chițăi ca o disperată lăsându-mă în voia sentimentului de a fi din nou copil. Îl iubesc pe Sparkey ca pe unul din familia mea, aș fi devastată dacă i s-ar fi întâmplat ceva.

Când terminăm să strângem toate lemnele și crengile pentru foc, Will se oferă să asambleze el lemnele. Sunt impresionată că le pune exact cum trebuie.

— Tata va învățat bine!

Will pufnește și mă privește printre gene.

— Cine a pomenit de tatăl său tău? Am aici în fața ochilor pe cea care m-a instruit!

Mă îmbujorez puțin. Asta am observat că se întâmplă destul de des când Will îmi face complimente.

— Doar ți-am spus cum să le pui, nu te-am instruit!

— Ori așa..ori așa...tot tu ești ce-a care merită laudele!

Îmi feresc privirea rușinată. Will aprinde focul cu un chibrit și după suflă ușor iar focul începe să se ivească cu o flacără micuță.

— Lasă-mă să te ajut!

Mă apropii puțin și îmi țin părul ca să nu cumva să mi-l ard. Suflu și eu ușor apoi mă reteag când flăcările încep să ardă.

— Asta a fost reacția mea ori de câte ori te văd!

— Ce vrei să zici?

— Habar n-am...doar am simțit nevoia să o spun.

Will se reazămă de un copac și mai face semn să se apropii de el. O fac cu plăcere la fel și Sparkey. Se așează lângă picioarele mele punându-și capul pe lăbuțe.

— Îmi place asta...

Mă trezesc spunând.

— Ce anume?

— Asta. Faptul că perec timp cu cineva care mă înțelege. Îmi place să stau cu tine Will...

Poate prea tare.

Nu știu ce-i cu mine, dar ori de câte ori sunt cu Will mă simt pe altă planetă. Una în care pot fi eu însămi fără ca cineva să se uite la mine ciudat când mă port puțin c-am prea exagerat pentru vârsta mea. Adică, tot ce vreau să spun, este că... Will mă face fericită.

— Și eu mă simt bine cu tine Jenna. De fapt...

Mă trage în poala lui iar eu mă fac comodă stând cu genunchii desfăcuți.

— ... le-am spus stelelor despre tine!

Chicotesc încet.

— Serios? Și ce au spus?

Rânjește puțin.

— Au spus că sunt norocos că te-am întâlnit!