- Kyra, deschide usa!
- Nu!
M-am asezat pe pat, deschizand televizorul. Nu era nimic interesant, dar am dat volumul mai tare ca sa nu-l aud pe Matt cum ma implora sa deschid usa de la camera. Am auzit un bubuit, urmat de o usa aproape scoasa din balamale si un Matt super, mega furios. Am inghitit in sec, urmarindu-l cum se apropie amenintator de pat. Acum e acum!
Mi-am pozitionat picioarele sub corp, pregatita de orice. Matt dadu de cateva ori tarcoale patului, privindu-ma cum isi priveste leul, prada, apoi se duse spre usa, inchizand-o fortat si se intoarse. Se urca in pat, incoltindu-ma.
- Lasa-ma!
- Nu! raspunse raspicat, tragandu-ma de piciorul drept.
Se pozitiona deasupra mea si dadu sa ma sarute, dar un tipat scurt imi scapase pe gura.
- Ce s-a intamplat? ma intreba el panicat, ridicandu-se.
- Nu pot respica!
Ma tineam cu mana de burta si incercam sa respir. Matt isi pozitiona o mana pe spatele meu si alta pe burta. Odata ce incepu sa-mi mangaie burta, respiratia imi reveni.
- Esti bine? ma intreba, in timp ce ma ajuta sa ma intind pe pat. Ma duc sa-ti fac un ceai!
Simteam cum fetita se agita si ma lovea. Matt se intoarse cu o cana de ceai. O aseza pe noptiera, apoi veni langa mine. Ma mangaie pe frunte, iar cealalta mana o avea pe burta.
- E cam agitata azi! Cred ca nu-i place sa te vada suparata si nici mie nu-mi place!
- Tu esti de vina pentru asta! Daca nu-ti place, atunci de ce ma superi?
- Cu ce te-am mai suparat?
- Cum adica ''cu ce"? il intreb iritata, ridicadu-ma in fund. M-ai lasat singura in fata bisericii. A trebuit sa merg pe jos pana acasa, s-a stricat liftul si nici n-ai avut bunul simt sa raspunzi la telefon sau sa trimiti un mesaj cu "Bai, femeie, sunt bine!".
- Scuze! Doar ca...
N-apuca sa termine ce avea de spus, ca telefonul incepu sa sune. Matt il ridica de pe noptiera si raspunse. Se pare ca era Livius. De cand nu la-m mai vazut! Matt incepu sa rada, apoi inchise telefonul. M-am uitat urat la el.
- Ce? intreba nevinovat. Ce-am mai facut?
- Vroiam sa vorbesc si eu cu Livius!
- Scuze!
Ma intinse din nou pe pat, apoi isi puse capul pe burta mea. Inchise ochii si incepu sa fredoneze cantece pentru copii. Se opri pe la al treilea cantec si imi saruta burta, apoi ma saruta pe frunte. Se ridica si incepu sa scoata valizele, apoi deschise dulapurile.
- Ce faci cu valizele si hainele mele?
- Livius ne-a invitat la munte! ma anunta, continuandu-si treaba.
- Stai sa te ajut!
M-am dat jos din pat, dar Matt lasa hainele sa cada pe podea si veni spre mine,. Dadu dezaprobator din cap si ma forta sa ma asez din nou pe pat. Am dat sa protestez, dar ma saruta si se intoarse la hainele de pe podea.
- Nici sa nu te gandesti sa te dai iarasi jos din pat! ma atentiona, vazand in reflexia din oglinda ce intentii aveam.
- Dar...
- Niciun "dar"! Ma vei lasa pe mine sa ma ocup de toate, tu doar stai si te odihnesti. In plus, nu se presupunea ca erai suparata pe mine!?
- Totusi...
- Culca-te!
Vazand ca nu o scot la capat cu el, m-am intins. Am adormit imediat. Mai pe seara, m-am trezit. Matt dormea dus langa mine. M-am strecurat de langa el, astfel incat sa nu-l trezesc si m-am apucat sa verific ce a luat si ce nu. In mare parte a luat ce trebuia, desi uitase de micile amanunte, cum ar fi papucii de casa. Dupa ce am completat eu bagajul, m-am intors inapoi in pat, dar, din nefericirea mea, Matt era treaz si se uita la mine cam ciudat.
- Unde ai fost? ma intreba.
- La baie! ii raspund, incercand sa nu-l privesc in ochi.
- Aham, sa zicem ca te cred!
I-am zambit. Ma prinse de mana si ma trase inapoi in pat. Am adormit in bratele lui.
Drumul a fost linistit, desi Matt a trebuit sa opreasca de vreo trei ori din cauza ca mi s-a facut rau. Pensiunea aleasa de frati-miu era draguta. Izolata pe un fel de stanca. Gradina era invelita intr-un strat superb de flori, langa foisor, era un leagan. Gradina era imprejmuita cu un gard gros, dincolo de acesta era o superba priveliste a satului de la poalele muntelui.
- Eu iau camera de la parter! tipa Livius.
- Tampitule, eu iau camera aia! il lovi Eduard.
- S-o credeti voi! se baga si Ren.
- Cat timp voi va certati, eu ma duc sa ma instalez in camera! striga, din prag, Kyle.
Eu, Caila, Pete, Geo si Roxxane doar radeam. Ne-am idreptat spre usa de la intrare. Pensiunea arata superb pe dinafara, dar si pe dinauntru. Prima incapere era un hol patratos, din care se putea observa sufrageria. In partea stanga era bucataria, in fata era o continuare a holului si scarile care duceau sus, pe peretele pe care se afla si usa de la intrare, era o alta scara.
- Matt, nu-i corect, frate! i-am auzit pe baieti tipand.
Ne-am luat toti cinci dupa zgomot si am ajuns in dreptul camerei pe care era asa de multa cearta. Cand am intrat, m-am ales cu o perna in fata si daca nu era Pete in spatele meu, ca sa ma prinda, cadeam. Matt veni imediat langa mine sa vada daca sunt bine. Ma aseza pe pat, apoi se intoarse catre ceilalti.
- Mi se pare corect ca eu sa iau camera, deoarece sotia mea e insarcinata si doar nu va ganditi s-o puneti sa urce scarile? Asa ca, acum, valea si alegeti-va camerele!
Baietii iesira bombanind. Dupa ce toti plecare, Matt incepu sa despacheteze. Nu stiam cat aveam sa stam, dar atata timp cat puteam sa ma bucur de aerul curat de munte, nu ma cam interesa asta. Am dat sa-l ajut pe Matt, dar nu ma lasa. M-a lasat doar sa-l urmaresc cum se straduia sa indese hainele si lucrurile prin dulap.
Dupa ce termina de despachetat, se aseza langa mine pe pat si incepu sa vorbeasca cu bebelusa din burta. Nu stiu cum se face, dar de fiecare data cand ii aude vocea lui Matt sau cand Matt pune mana pe burta, nu se mai agita. E ca un calmant.
Livius intra in camera fara sa mai bata, ne anunta ca mai tarziu mergem sa ne plimbam prin zona. Nu se mai sinchisi sa plece. Se aseza pe pat. M-am ridicat in fund ca sa-i fac loc, dar si el si Matt au inceput sa vorbeasca cu burta mea. Roxxane intra, urmata de Caila si Geo. Si ele incepura sa vorbeasca.
- Ho! Stati, ce e aici? Serviciul National de Bebecomunicatii? Lasa-ti burta in pace!
M-am ridicat din pat si am iesit din camera, lasandu-i sa vorbeasca cu perna. am iesit in curte. Soarele batea, iar aerul de munte imi invada plamanii, curatandu-i. M-am asezat pe leagan, mi-am inchis ochii si am inceput sa ascult cantecul linistitor al pasarilor. Nu trecu nici cinci minute si cineva se aseza langa mine, tragandu-ma in bratele lui. Era Matt.
- As putea sta aici mult, mult timp si nu m-as plictisi! imi sopti, dand sa ma sarute.
- Lingusitorule! ii spun, oprindu-l. Nu o sa mai furi niciun pupic o saptamana intreaga!
- De ce? se planse el, facand fata de catelus plouat.
- Asta e pedeapsa pentru ca m-ai lasat singura.
- E numai vina ta ca ne-am pierdut de ceilalti!
- Vina mea? il intreb, oprindu-ma in mijlocul trotuarului.
- Da, tu te-ai oprit pentru a te holba la statuetele alea!
- Bravo, da vina pe gravida!
