Ai tu grijă de el!
După ce Kyra adormi, cu greu, cuvintele lui Matt încercând să o ţină trează, liniştea se aşternu asupra camerei. Ninsoarea începu mai tare, acoperind oraşul luminat de lumina zilei. În sufragerie, Alexis şi Alexander dezbăteau şi încercau să găsească soluţia.
- Mă doare capul, oftă Alexander, lăsându-se să cadă pe canapea.
- E vina secretarei, îşi dădu cu părerea Alexis după câteva ore de gândire intensă.
Auzind de secretară, Alexander se ridică în capul oaselor, întrebând dacă e drăguţă. Voia să destindă atmosfera, dar în schimb se alesese cu o pernă în faţă din partea iubitei sale. Dând perna la o parte, Alexander îşi trase "propietatea" peste el, încercând pentru două minute s-o facă să tacă. Îl durea capul, iar atâta gândire îi amplifica această durere. Alexis se lăsă cuprinsă în capcana tânărului, punându-i în faţă mii de argumente pentru care ura secretarele. Vrând un pic de linişte, doar atât, se răstogoli, astfel încât Alexis ajunse să simtă gustul canapelei.
Din cauza zăpezii, traficul era insuportabil. Austin stătea pe bancheta din spate, bine legat de scaun, în timp ce Matt fredona voios colindele de la radio. Astăzi a făcut rost de un contract profitabil.
- Ştii, Austin, mama ta se va bucura de ce îi va aduce Moş Crăciun, dar să nu-i spui, e secret!
Băieţelul îşi ascultă tăticul, neînţelegând o iotă. Începu să dea din mânuţe, urmărind cum imaginea se schimba încet.
Kyra se hotărî într-un final să iasă din cameră. Ca să nu se gândească la întâmplarea de azi, deşi ştia că nu avea cum să scape de ea, începu să gătească o ciorbă de perişoare. Era preferata ei, dar şi a lui Matt. Se opri cu cuţitul deasupra cărnii, lacrimile începând să se scurgă pentru a nu ştiu câta oară pe ziua de azi.
Uşa de la intrare se deschise, Matt anunţându-şi prezenţa lui şi a copilului. Alexis veni rapid şi-şi luă verişorul, ştiind că urma o ceartă la care Austin nu trebuia să fie martor. Matt intră în bucătărie, zâmbind la vederea unei soţioare aşa de harnică. Dădu s-o ia în braţe, dar aceasta se feri. Simţind că ceva nu e în regulă, o obligă să se întoarca cu faţa spre el, astfel putând să îi observe lacrimile. O întrebă ce s-a întâmplat, de ce plânge, dar aceasta plecă spre dormitor. Matt fugi după ea, dar uşa închisă îi despărţi imediat. Începu să ţipe, să dea cu pumnii în uşă, dar după două ore de implorări, renunţă.
Se lăsă să cadă, lipindu-şi spatele de uşă. Îşi luă capul în mâini, încercând să înţeleagă ce se întâmpla cu Kyra. Observă o bucată de hârtie odihnindu-se pe podea şi o ridică, despăturind-o. Era adresa firmei lui, dar ce cauta pe hol? "Poate...poate Kyra a venit azi la birou. Dar ce s-a întâmplat? De ce e aşa supărată?"
Fără a mai sta pe gânduri, ieşi în cea mai mare grabă, lăsând-o pe Alexis pentru a doua oară nedumerită. Era deja sătulă, aşa că se întoarse în sufragerie, unde Alexander se juca cu cel mic.
- Vreau să văd înregistrările audio şi video a camerelor de supravegheat de lângă biroul meu, spuse aspru Matt, când intră în clădire.
Angajaţii se opriră din lucrat, uitându-se cu frică la şeful lor. De când lucrau la această firmă, nu l-au mai văzut aşa supărat. Nici gardianul nu îndrăzni să spună ceva, secretara încercă, dar a fost redusă la tăcere de privirea rece şi tăioasa a lui Matt. Bărbatul intră în birou, aşteptând să-i fie aduse acele înregistrări. Vrând să vadă de ce durează atât de mult, ridică receptorul, dar tocmai atunci intră un angajat cu casetele cerute. Matt mulţumi, apoi îi ceru să-l lase singur.