you're special ~taekook~

•14•

Au trecut 2 luni de când sunt împreuna cu Jimin. Sunt foarte entuziasmat sa întâmpin primavara cu acesta. Se apropie sezonul copacilor înfloriti de cireșe, clima mai buna. Abia astept sa merg cu Jimin împreuna prin petalele roz purtate de vânt.

Nu ne-am spus încă niciodată "te iubesc" și asta ma cam frământa. El a fost cel ce a insistat sa încercam sa fim înpreuna, nu ca eu nu as fi vrut evident. Dar totuși un "te plac și îmi place compania ta" as vrea sa aud. Poate totuși nu e persoana aia foarte romantica in vorbe, sau încerc sa ma consolez așa.

Jimin și-a găsit un job care ne-a îngreunat relația și mai mult. E barman, și nopțile nu sta acasă de obicei, iar ziua când vine, de-obicei nu sunt eu, lucrând ziua. Nu pot sa mint, toate acestea puse la un loc nu crează cel mai wow panou și sunt și eu conștient de asta. Ma bucur pentru el pentru ca pare chiar fericit lucrând acolo dar nu pot nega ca ma deranjeaza și as dori sa își găsească altceva. Nici nu vreau sa mentionez ca lucrând ca barman nu e cel mai safe job, noapte fiind acolo mulți nebuni. Oare sunt egoist?

E dimineața, ora 7:16 sâmbătă. Azi am liber și îl astept pe Jimin sa se întoarcă. Vreau sa petrecem ziua de azi împreuna, chiar dacă știu ca acesta cel mai probabil dorește sa doarma. Dar vreau măcar un pic sa vorbesc cu el, simt ca e nevoie de o discuție si ca se aduna mult prea multe in mine. Aud usa.

-Yoongiiii m-am întors. Mi-e foameee.
-Numai la mâncare îți e capul.
Ma întind spre el si îl sărut. Miroase a alcool. De când acesta bea alcool la munca?
-Ai băut?
-Ahh da, s-a terminat tura pe la 6 si am fost deservit de niște clienți cu niște votca cu suc. Au stat la bar pana la 6 îți imaginezi?
-Nu crezi ca nu e ok sa bei la munca?
-Am băut practic după munca deci nu se pune. Hai Yoongi nu îmi scoate ochii de la niște shot-uri. Sunt obosit destul deja.
-Bei cu toti clienții sau ii selectezi?
-Nu văd problema ta. Am vrut sa ma relaxez si eu, nu e o mare scofala.

Ma uitam la el supărat si am decis sa ma întorc. Am vrut sa vorbesc cu el având mintea curată, nu amețit. In fine nu mai contează, bănuiesc ca nu vorbim nici azi.
-Jimin.
-Ce mai e?
-Nu vrei sa îți găsești alt job?
-Poftim? De la niște shot-uri?
-Nu despre asta merge vorba. Merge vorba ca abia ne vedem din cauza ca lucrezi noaptea.
-Îmi place jobul meu, dacă vrei găsește-ti tu ceva noaptea, eu nu vreau.
-Știi foarte bine ca mi-a fost ridicat salariul si nu pot pleca acum, de ce sa nu cauți tu ceva? Chiar nu vezi ca abia mai dam ochii unul cu celălalt?
-Yoongi, nu vreau sa ma angajez altundeva. Punct.

Nu pot sa cred cât de orb si incapabil este sa vadă ca eu chiar ma stresez. Cum poate avea o asemenea atitudine? Jimin plecase sa facă un dus. Rămăsesem la bucatarie si mai iritat fata de cum eram. Cum pot sa ii mai explic ca jobul lui ne face relația mai întortocheata. In timp ce îmi savuram cafeaua la bucatarie, telefonul lui Jimin vibra într-una. Cine naiba îl cauta atâta la nici 8 dimineața? Decid din curiozitate sa trag un ochi pe ecran sa văd cine e.

Min Ji-ho (mesaj nou):
Mi-a plăcut foarte mult sa stam la bar la urma.
Sper sa te văd și data viitoare ;)
Apropo ai un zâmbet foarte carismatic.
Ti-a mai spus cineva asta?
;)

M-Min Ji-ho?
Min Ji-ho. Min Ji-ho.
Ce naiba? Simteam cum mi se face rău. Cum este posibil așa ceva? Cum poate Jimin sa aibă ceva cu fratele meu? Fratele meu e in Coreea, nu are ce cauta aici.
-Ahhh Yoongi ce se întâmpla cu apa asta? Ba e calda ba e rece.
-Jimin, ce vorbești tu cu tipul asta?
-Ce tip? De ce îmi umbli in telefon?
-Ce treaba ai tu cu Min Ji-ho?
-Min Ji-ho? Oooh era unul din tipii de la bar de azi, cam lipicios dar era o companie okay. De ce intrebi?
Deci Jimin nu are habar cine e el, după cum si bănuiam.
-Jimin de ce le dai clienților tai numărul de telefon?
-Insista foarte mult ce puteam sa ii zic?
-Exact despre asta vorbeam când îți sugeram sa îți schimbi jobul. Nu e ok ce se întâmpla aici.
-Yoongi, el mi-a trimis mesajele, eu nu am nimic cu el. Dacă va mai veni îl voi evita.
-De ce îți e așa de greu sa ma asculti si sa faci ce iti zic?
-Pentru ca îmi place ceea ce fac bine? Simt ca ma pricep pe bune la asta.
După am fost întrerupți de un apel telefonic.
Era Ji-ho.
-Te suna clientul.-iau telefonul si răspund.

-Ahhh Jiminaaaaa de ce m-ai lăsat pe seen la mesaje? Deja de câteva minute astept sa îmi raspunzi.
-In momentul de fata nu vorbești cu "Jimina" ci cu iubitul sau.
-Ahh păcat, credeam ca e singur. Eh pai in fine o zi placut-
-Ce cauți in Japonia Ji-ho?
-Poftim?
-Ce cauți aici? Cum ai ieșit din țara?
-Cine ești? De unde ma cunosti?
-Pe bune nu recunoști vocea fratelui tău?
-Ce nai- Yoongi?? De unde dracu ai apărut.
-Exact asta ma întreb si eu, de unde ai apărut in telefonul iubitului meu.
-Yoongi ce se întâmpla?-ma întreba Jimin confuz. Ii fac cu degetul sa aștepte un minut si acesta îmi da pozitiv din cap.
-Ce mică e lumea frate.
-Gata ai scăpat de poliție?
-Poate ca da, poate ca nu.
-Ești groaznic. Când ai de gând sa te opresti?
-Sunt tânăr frate. Vreau sa ma simt liber. Ia zi nu vrei sa ne vedem?
-Nu mersi. Am zis tot ce am avut de zis. Nu îl mai contacta pe Jimin.
Am închis apelul.

-Stai asta era fratele tău? Cum e posibil?
-Uite ca e posibil. Sa nu mai vorbești cu el. E periculos si inconștient.
-Bine Yoongi. Dacă stau bine sa ma uit semanati.
-Taci.

Jimin îmi zâmbește si se apropie sa ma sărute. Ii răspund sarutului, fiind dornic de corpul sau pe care nu am avut ocazia sa îl savurez de ceva timp. Mâinile sale fierbinți, buzele sale senzuale, corpul sau ce se mișcă încet lângă al meu. Ma înnebunește.
Totuși, dacă Ji-ho îl va contacta iar?

*

*

*