•11•

146 13 1
                                    

Sunt satul pana peste cap de responsabilitățile care vin odata cu munca de a fi directorul unei companii. Desi stiu ca am noroc cu faptul ca tot ce am primit in viata mi-a fost servit pe o tava de aur, crescand intr-o familie bogata, cu un tata ce detine o firma de constructii, care la un moment dat m-a angajat si pe mine. Desi am incercat dupa facultate sa ma angajez undeva singur, fiind satul de ordinele tatalui meu venite la ordinea zilei, mi-a fost greu sa accept ca defapt nu ma pricepeam mai la nimic. Am finisat facultatea de marketing si oriunde n-as fi incercat sa ma angajez, nu eram destul de bun. M-am reintors intr-un final la firma tatei si m-a angajat acolo director. Desi nu ne intelegem, nu pot nega ca datorita lui stiu sa fac tot ce fac astazi, el fiind acolo intodeauna sa ma invete sa conduc, pentru ca dupa spusele lui ''Fiul meu e facut sa fie un lider, nu un muncitor pentru cineva''. Daca stau bine sa ma gandesc, a facut toate astea tot pentru reputatia sa, nu puteau sa vorbeasca partenerii sai de afaceri si rivalii ca maretul bussinesman Jeon are un fiu pierdut si vai de el.

Stau acum pe pat, uitandu-ma la tavan si gandindu-ma la Taehyung. Dupa episodul din club, i-am mai trimis mesaje dar nu mi-a raspuns. Sunt curios daca a plecat acasa intr-un final cu tipul ala si au facut sex. Doar acest gand ma face sa plec spre el acum si sa il pun la punct. Nu ma asteptam la o asemenea schimbare de brusca din partea sa, eram sigur ca sta acolo undeva si ma asteapta cuminte. Banuiesc ca am fost prea sigur pe mine. Probabil mi-ar fi fost garantata asteptarea sa cu banala propozitie ''vrei sa fii iubitul meu?''. Daca stau sa ma gandesc de ce nu am facut-o, realizez ca nu sunt sigur pe el si pe un posibil viitor impreuna. Sunt un om ocupat, nu am timp sa raspund la toate mesajele sale si sa alerg dupa el mereu. Mi-a fost destul asa-zisa relatie cu Mei, unde eram mereu bombardat cu mesaje si intrebari de toate tipurile. Da, poate sunt arogant, dar nu vreau o relatie cu Taehyung, dar in acelasi timp, nu sunt gata sa il las altcuiva, imi place de el, imi place personalitatea sa, imi place sexul cu el, imi place validarea din partea sa. Dar totusi ironic, nu sunt dispus sa ii reintorc aceeasi validare inapoi. Banuiesc ca sunt un ipocrit.

Verific telefonul si nici un raspuns din partea sa, doar un seen amarat, lasat special sa imi faca in ciuda. Interpretez acest seen ca un ''haha sunt asa de cool ca sunt cu altcineva'' sau o prostie de genul in capul sau. Trebuie sa il pun la punct, trebuie sa discut cu el, trebuie sa vad ce are de gand sa faca. Maine, cum se face lumina, plec la el. Acum prefer sa ma culc, sunt obosit.

Cum s-a facut lumina, m-am imbracat, mi-am luat masina si am plecat spre el. Oare daca acel strain a fost la el, oare mai sunt impreuna? Devin deja prea paranoic si pierdut in ganduri. Trebuie sa imi mentin dominatia fata de el, nu sa ma las prostit de un pusti de 21 de ani. Totusi, de ce m-am legat de un pusti de 21 de ani?

Parchez masina in fata blocului si ma uit spre fereastra sa. Intuneric, luminile sunt stinse, probabil doarme. Urc sus si bat la usa insistent. Imi este dechisa usa de un Taehyung somnoros. Se uita uimit la mine, nu se astepta sa vin.

-Ce faci aici?

-De ce? Nu am voie sa vin? Sau esti cu cineva?

-Nu vad relevanta ta aici. Chiar si sa fiu cu cineva, care e problema ta? Nu suntem impreuna.-exact cum m-am gandit, problema sa este faptul ca nu suntem intr-o relatie.

-Nu conteaza relatie sau nu. Atata timp cat umbli cu mine, nu vreau sa te vad cu altcineva.-zic intrand in apartament.

-Esti exagerat de arogant Jungkook. M-am saturat sa fiu jucaria ta sexuala pe care o folosesti cand ai chef. Am fost eu prea naiv sa cred ca tu ai vrea ceva serios cu mine.

-De ce presupui ca nu vreau nimic de la tine? Doar de la faptul ca nu ti-am propus o relatie?

-Cand doi oameni au ceva Jungkook, acestia ajung intr-o relatie, nu se cheama acasa doar pentru sex.

-Eu personal nu vad sensul intr-o relatie, nu cred in conceptul unei relatii. Credeam ca esti destul de matur sa vezi asta.

Tace, nu stie ce sa imi spuna, il vad cum se schimba brusc la fata, devenind din agitat si trist in nervos.

-Iesi afara.

-Poftim?-zic uimit.

-Iesi afara, ce nu intelegi? Ai ceva tupeu sa vii in casa mea si sa imi vorbesti despre conceptele tale in dragoste si cum sunt eu imatur. Iesi din casa mea.

-Taehyung nu fa ceva ce o sa regreti.

-Iesi afara!-zice acesta nervos si ma impinge in hol.

In urmatoarea secunda, vad cum tranteste usa si o incuie. Raman nemiscat cateva secunde, holbandu-ma la usa. Nu inteleg cum putea Taehyung sa se schimbe de la un baiat timid si emotionat la unul plin de tupeu. O sa am grija sa schimb asta, deocamdata am alte chestii de care sa imi bat capul.

Ajung la masina si decid sa fac un apel.

-Buna Rei, esti ocupat? Am nevoie de o favoare.

-Buna domnule Jeon, despre ce e vorba?

-Am nevoie sa urmaresti pe cineva.

*
*
*
I hope you enjoyed it!<3

you're special ~taekook~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum