Cap.5 Caswallan

39 8 7
                                    


Holul spitalului este complet gol dar tot simt o prezență amenințătoare, ca și cum cineva m-ar urmări din umbră. Parcă simt priviri pline de ură , cum îmi străpung pielea și mă zgârie cu fiecare pas pe care îl fac. Respirația îmi devine sacadată, iar inima începe să bată într-un ritm alarmant.

Încerc să cuprind cu privirea ce mă înconjoară, dar totul pare undeva între realitate și fantezie. Nu văd nimic, dar simt că pericolul este aproape, că cineva sau ceva rău intenționat mă pândește în fiecare colț al acestei încăperi. Gândurile mele se amestecă și paranoia începe să mă copleșească.

Trei zile,atât am stat în blestemata de clădire abandontă după ce m-au capturat însă am simțit că au trecut mii de ani,mirosul de antiseptic amestecat cu cel de medicamente din spital mă teleportează în trecut .

Inima îmi bate atât de tare în piept încât cred că o să sară afară. Transpirația îmi acoperă fruntea și mâinile îmi tremură incontrolabil. Parcă întunericul din jurul meu devine tot mai intens, cuprinzându-mă cu brațele sale nevăzute și amenințătoare.Apuc mânerul ușii și intru atât de repede in salonul spitalului încât Deian sare de pe scaunul pe care stă având în mâna pistolul ,pregătit să-și facă datoria.

-La dracu Cas!Ce te-a apucat?Puteam să te omor.

-Ai vrea tu să fi atât de rapid.Cum este mica Cenușăreasă?

-Încă nu a trecut efectul anestezicului, să sperăm că rana nu se va infecta,medicii o țin sub observație plus că i-au administrat antiinflamatoare,antibiotic si îi vor mai adăuga ceva analgezice după ce va trece efectul anesteziei.Apropo cine este?

-Nu știu încă,am venit direct aici din ce mi-au spus băieții se pare că este prietenă cu Storm sau așa ceva ,voi sta eu aici ,poți merge să te odihnești dar înainte de asta ia legatura cu Jacob află numele ei si spune-le băieților să-mi aducă dosarul cu informațiile privind-o pe micuța Jane Doe.Și vreau un raport de la băieți.Cum dracu a reușit să treacă așa ușor de ei?

-Am înțeles,seară liniștită,ne vedem mâine!

Mă așez pe scaunul de lângă patul de spital și îmi desfac Holsterul pentru a mă așeza mai comod ,o să fie o noapte a naibii de lungă,o privesc pe fată și în minte derulez șirul evenimentelor fiind străfulgerat brusc de imaginea ei atunci când m-a întors din direcția glonțului așezandu-se in fața mea ca un scut uman.Mintea mea este înconjurată de ziduri care se prăbușesc când realizez că m-a salvat de la o întâlnire cu moartea.O aud cum geme încet și ma apropii de ea ,cu mâna tremurând îi apuc între degete o șuviță de păr care i-a căzut când și-a intors capul pe pernă si o privesc fascinat de amestecul de culori care mă încălzesc până în măduva oaselor,geme din nou și mă apropii de urechea ei mirosindu-i parfumul pielii.

-Nu-ți face griji micuță Cenușăreasă nu te las să cazi ,am fost acolo știu cum este întunericul te trage în jos făcându-te să crezi că zbori dar voi fi acolo să te urc de mii de ori înapoi dacă este nevoie.

O sărut ușor pe tâmplă și simt cum se calmează sub atingerea mea ,primesc abandonul ei cu inima plină și mă întreb dacă e posibil să visez din nou,mă cert singur știind că dacă o trag în lumea mea aș putea să o pierd in orice clipă.Fără să vreau sunt legat de ea ,viață pentru viață,crezul clanului McKinney este atât binecuvântare cât și blestem depinde de perspectivă.

Fără să vreau sunt legat de ea ,viață pentru viață,crezul clanului McKinney este atât binecuvântare cât și blestem depinde de perspectivă

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Prin foc si cenusăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum