Pactul Sufletelor

⚜️Carieră⚜️

  22:22. Nu pot dormi și nu știu sigur dacă e din cauza emoțiilor pentru ziua de mâine sau a faptului că ora aceasta mă bântuie de 5 ani de zile. Oftez și mă ridic din pat, luând în mâini paharul cu apă și îl beau pentru a-mi calma emoțiile ce devin copleșitoare cu fiecare secundă și cu fiecare bătaie prea ritmata a inimii mele.

  Mă cuibăresc in așternuturile moi ale patului meu și închid ochii. De 5 ani de zile nu am mai reușit să dorm cum trebuie. Niciodată. Oricât de multe somnifere as fi luat, nu reușeam să adorm ca și cum universul ar fi schimbat somnifere cu pastile care sa îți provoace insomnie. Aș fi vrut să fi fost ușor și pentru mine sa trec peste moartea mamei așa cum a făcut tata.

  Mi-aș fi dorit că totul sa fi fost altfel, sa nu fi fost nevoită sa lupt că să îmi câștig pâinea la doar 16 ani. Sa trăiesc că o adolescentă normală, să iasă afară cu prietenii, să meargă cu ei in excursii, lucruri normale de adolescenți, sa ne îmbătăm mangă si după să râdem unii de alții și de cat de prosti putem fi.

  Dar viața, la acest capitol a excelat într-un mod plăcut, nu mi-a dat nimic din ce as fi vrut eu, dar mi-a dat o prietenă care mi-a fost alaturi încă din prima zi de liceu. A fost singura care mi-a știut toate secretele și toate suferințele pe care le aveam în suflet. Singura la care știam că dacă plâng, ea nu mă va privi cu mila ci cu compasiune. Acum, sper că vom fi colege la editura noastră favorită. Eu ca traducător și ea ca agent PR, ocupându-se cu coperțile cărților.

  De când am cunoscut-o, am știut că vom fii prietene foarte bune. Ea este fix opusul meu, e înaltă, bruneta cu ochii de un căprui intens ce poate hipnotiza orice bărbat. Are un suflet bun și își dorește că eu sa fiu fericita, îmi spune asta in fiecare zi. Mi-a făcut cunoștință cu câțiva băieți doar ca să ies din bucla mea mohorâtă permanentă. Am acceptat numai de dragul ei și în final ii refuzam politicos pe toți.

  Nu îmi doream o relație. Nu eram pregătită pentru una și nu pentru că aș avea insecurități, le am și pe alea dar mă bântuie faptul că dacă băiatul respectiv îmi va cunoaște trecutul, va alege sa plece, alegând calea mai ușoară. Îmi e frica că va alege sa nu fie cu mine din cauză că sunt o fire foarte complicată.

  In final, nimeni nu dorește o fire complicata ca mine. Toți ar prefera o fata fără probleme care sa fie sigura de ceea ce face. O fata care atunci când povestește despre ea însăși sa nu fie un trecut ce se lasă cu lacrimi de crocodil. Sa povestească despre lucruri amuzante alte copilăriei ei, poate chiar și despre inocenta vieții și cum a evoluat în femeia care este. Doar că eu am fost forțată să mă maturizez.

  Nu mi s-a permis inocenta aceea adolescentina. Nu mi s-a permis să înfrunt adevărurile crunte ale vieții, pas cu pas. Am fost aruncata ca din cer în ceea ce se numește viața. Am lucrat ca și chelneriță la o cafenea din apropierea liceului. Am îndurat vorbe crunte, jicniri și tachinări de-a lungul timpului cu privire la locul meu de munca.

  Nu îmi era rușine că lucrez. Știam că banii ii voi folosi pentru a încerca să o salveze pe mama, cumpărând pastile care sa ii mai prelungească timpul de viață. Știam ce fac și o făceam cu drag așa că bârfele nu au existat în viața mea, nu le-am luat în considerare iar cum lumea vedea că nu mă afectează, unii au încetat alții au continuat.

____________________⚜️_____________________

  Mă aflam în Centrul orașului Wilderville. Un oraș foarte populat. Majoritatea caselor erau despărțite doar de un drum îngust. Blocurile începeau să apară, răsfirate abea după ce treceai de liceul Ashtown care se afla la intrarea în Centru. Biserica se afla la un colt de strada iar în fiecare sărbătoare, slujbele care se țineau dimineața dar și în fiecare zi de duminică răsunau in tot orașul. Urmează Muzeul Art și chiar langa el e facultatea de Redacție, urmată de cea de Drept, Academia de poliție și în cele din urmă, Universitatea de Medicina și Farmacie.