Living my dream

Partea 4

Partea 4.

De ce mi-ar trimite Harry mesaj? Si daca e cineva care incearca sa isi bata joc de mine? Ar fi mai bine sa il sun ca tot spunea ca nu poate dormi. Suna de 2 ori si apoi o voce suava ma impietreste.

-Kate... 

-Harry... 

-Kate...  

-D...d...da... 

-S-a intamplat ceva? 

-Nu. Eu ar trebui sa te intreb asta. De unde ai tu numarul meu de telefon? Si de ce ar vrea marele Harry Styles sa stea de vorba cu o necunoscuta. 

-Nu vorbi asa, te rog. Nu vreau sa ma tratezi asa. Vreau sa fiu ca oricare prieten de-al tau. 

-Dar tu nu esti prietenul meu. 

-Nu, totusi am putea fi foarte buni prieteni. Dar lasa asta acum. Vreau sa te vad. 

-Stiu. Am vazut asta. O sa vorbim maine. Asteapta apelul meu, Harry. Noapte bu... 

-Stai! Nu ai inteles. Vreau sa te vad acum. 

-Acum?am spus eu aproape tipand. Ai innebunit? Ce or sa spuna parintii mei? Nu pot iesi asa noaptea. 

-Te rog. Nu pot vorbi cu altcineva. Baietilor nu le pot povesti si am nevoie sa vorbesc cu cineva. O sa vin eu sa te iau. Nu ma poti refuza. Stii si tu ca nu poti... 

-Fir-ar! Profiti de statutul meu de directioner. Oricum, sincera sa fiu si eu vroiam sa vorbesc cu tine. 

-Atunci e perfect. Vin sa te iau in 30 de minute. Te pup. Pa-pa!

Serios? Baiatul asta e nebun? Cum ar putea el sa vina sa ma ia cand nu stie unde locuiesc? Poate e mai bine sa nu imi bat joc de el si sa ii spun. Il sun din nou si de data asta imi raspunde imediat: 

-Kate! S-a intamplat ceva? Spune-mi ca nu se schimba planurile. Acum imi cautam cheile si veneam la tine. 

-Harry, totul e in regula. Te asteptam sa vii sa ma iei si ma intrebam daca nu cumva ai vrea si adresa...

La celalalt capat era tacere. Cred ca nu se gandise pana acum la asta. Ce copil ametit, probabil e de la par. Dupa aproximativ un minut si-a dat si cretul seama de ceea ce se intampla si a inceput sa rada.

-Da. Normal ca imi trebuie adresa. Doar nu era sa te caut in tot orasul, mai ales cand nu iti stiu nici numele intreg.

Am ras amandoi pret de cateva secunde si apoi i-am dat adresa mea. Nu imi venea sa cred ca ieseam cu Harry la doar 2 ore dupa concert. Mi-am facut loc usor afara, fara sa ii deranjez pe parintii mei care dormeau, iar el era acolo. Avea o masina neagra superba. Niciodata nu am mai urcat in asa ceva. Cand m-a vazut a coborat si mi-a deschis usa, dar nu inainte de a-mi face discret cu ochiul. Se comporta ca un adevarat gentleman.

-Buna!spun eu dupa ce intra si el in masina 

-Buna! Arati foarte bine in seara asta! 

-Poate in noaptea asta, dar oricum merci. Si tu arati bine.

Sincer nu stiu unde a vazut el ca arat bine din moment ce am aruncat pe mine primii blugi si primul hanorac pe care l-am gasit in dulap. Tacerea se asternuse deja intre noi si eu nu mai puteam rezista. Noroc ca a el a spus repede ceva

-Deci unde mergem?m-a intrebat cu zambetul characteristic pe buze. 

-Depinde ce locatie preferi. Una plina de oameni sau una retrasa. 

-Avand in vedere ca sunt mereu inconjurati de oameni, pot spune ca prefer doar compania ta. 

-Bine, atunci ia-o la dreapta.

In mintea mea locatia era perfecta. Pe marginea lacului, in parcul gol... este un loc romantic, linistit, perfect pentru a lega o prietenie. Am mers si ne-am asezat jos pe iarba, eu privind luna plina, iar el uitandu-se lung la mine.

-Deci ce vroiai sa vorbesti cu mine?l-am intrebat, murind de curiozitate. 

-Spune-mi tu mai intai. 

-Ei bine, cu asta sunt de acorb. As vrea sa imi explicit ce s-a intamplat la cabina. 

-Pai tu nu stii? 

-Nu. De unde as putea stii ce se afla in capul tau? 

-S-a intamplat ca ne-am sarutat. 

-Ce dragut din partea ta ca mi-ai explicat, dar o sa te dezamagesc spunandu-ti ca asta stiam deja. Vreau sa stiu de ce... 

-Pentru ca eu te plac, a spus punandu-si mana peste a mea pe iarba in timp ce fata lui se apropia de a mea, dar l-am respins. 

-E imposibil sa ma placi. Nu ma cunosti. 

-Dar eu nu am nevoie sa te cunosc Kate. Ceva mai puternic ne leaga. Nu ai simtit si tu? Eram trist si eu ai fost singura care si-a dat seama ca nu sunt ok. Trebuie sa vorbesti despre asta. Nu poti tacea la nesfarsit. 

-Dar Harry, tu ai o iubita. O iubita celebra. Eu nu pot sa fac asa ceva. Plus ca nu te cunosc. E adevarat ca in ultimii 2 ani am visat mereu la asa ceva, dar lucrurile nu sunt chiar asa in realitate. 

-Nu mai am o iubita. 

-Cum adica? 

-Da. Ne-am despartit astazi. Din acest motiv eram suparat. 

-Si ce ai crezut? Ca te poti consola cu fana prostuta? Ei bine eu gandesc mai mult de atat si nu te las sa iti bati joc de mine.

M-am ridicat si am plecat nervoasa spre iesirea din parc. Faptul ca nu a venit dupa mine mi-a demonstrate ca tot ce facea era sa se joace cu mine. Avea nevoie de o alta papusa cat timp statea aici. Ce minte am avut si eu venind aici. Acum trebuia sa dorm in patul meu, cu mama si tata in camera de alaturi. Dar nu, eu trebuie sa fiu in parc la 1 noaptea, de fapt dimineata. Gandurile mele strigau in mine, dar am putut auzi niste pasi in urma mea. Frica mi-a inghetat sangele. Abia acum realizez ce greseala am facut plecand de langa Harry. Nu puteam fugi pe sandalele cu toc asa ca singura mea solutie era sa ma intorc. Gata, la 3 ma intorc. 1,2...nu am mai ajuns unde trebuia pentru ca o mana mi-a astupat gura. Deja ma simteam neajutorata. Ce se presupune ca ar trebuit sa fac? "Agresorul" mi-a pus mana pe talie si m-a intors cu fata spre el. Ce naiba vrea sa imi faca?