Media: Ares

Ma plimb speriată si agitată dintr-un loc in altul, așteptând ca un doctor sa imi spun naiba ceva. Doar eu si Ares am venit cu el la spital.
"Calmeaza-te, Beth!" ma prinde in brate si ma freaca usor pe spate. "Este puternic, va fi bine!" imi sterge lacrimile si ma sărută blând, ii raspund, așezându-ne mai apoi jos, imi rezem capul de umarul lui, in timp ce el imi mângâie obrazul, privim amândoi in gol.
Baiatul meu micuț, oare ce se întâmplă, știam eu ca e ceva în neregulă cu el, era prea roșu la față.

Dupa o oră, ma ridic din nou.
"Nu inteleg, am avut grijă să nu se agite foarte mult, am fost atenta la tot ce a bagat in gură, nu avea febră, ce naiba ar fi?"
"Pentru Dylan Reyes?" ajungem amandoi langa el.
"Suntem parintii lui" spun si imi frec mainile stresată.
"Destul de tineri!" ne zâmbește "Baiatul a avut o alergie la ceva, o sa trebuiasca sa veniti maine pentru a-i face testul de alergii, inca nu stim sigur care este. Stiti daca a mancat ceva diferit sau a baut un suc cu un fruct, are in general alergie la ceva?"
"Nu are sau cel putin nu s-a mai întâmplat asta pana acum, am fost destul de atentă la ce a mâncat si băut, el are si diabet, oricum sunt cu ochii pe el non stop" sunt confuza, de cand Dylan este alergic, oare a luat ceva pe ascuns?

Am semnat pentru externare si in cateva minute am ajuns acasa înapoi, nu il pot ține in apartamentul meu, este copil, are nevoie de mult spațiu.
"Esti bine, pitic?" il intreaba Ares inainte sa iesim din mașină, el isi ridica capul din gâtul meu si zâmbește usor obosit.
"Dylan sa fie ultima oara cand mănânci ceva pe ascuns, te rog! Uite, se pot întâmplat multe, ca acum"
"Imi pare rau, sper ca nu v-am speriat prea tare" vocea lui imi alina toata durerea pe care inca o aveam si frica constantă ca il puteam pierde din cauza unei amărâte prajituri cu scorțișoară, sigur asta este, mi-a spus de ea dupa ce am ajuns in masina, dar vom afla maine mai multe dupa teste.

Sunt obosită, asa ca ma ridic de pe patul lui, el dormea deja, cobor jos unde mai erau doar parintii mei si Ares.
"A adormit?"
"Da" imi prind parul din nou, dar de data asta in coc si oftez.
"Voi sta eu cu el pana mâine, du-te si odihnește-te in vechea ta cameră"
"Nu scuze, ma voi duce la apartament, am nevoie sa ma calmez puțin, trebuie sa scot si masina din garaj sa ii pun scaunul pentru maine" le spun si plec direct, nu am mai stat la discuții.
"Beth, stai te duc eu acasa?" Ares iese din casă grăbit.
"Nu-i nevoie, iau un taxi!"
"Termină cu orgoliul ăsta, pe bune acum"
"Nu este niciun orgoliu" el ma trage spre mașină, imediat închizând ușa dupa ce ma așez forțat.
"Observ"

Ajungând in fața blocului realizez cum nu parchează sau opreste mașina, deci el chiar a vrut doar sa ma aducă.
Încerc, desi ma tenteaza sa nu ii spun sa vina cu mine, fix cand pun mana pe mâner ma intorc spre el ca proasta.
"Nu intri?" el pare ca deja stia ca voi spune asta.
"Nu cred, am treaba!" raman putin șocată si ma oftic, vrând să îmi spuna ce treaba are si cu cine?
"Cum vrei.... Mulțumesc că m-ai adus" ii spun si ies din mașină. Urc scările încet până la primul etaj uitându-mă in telefon, piciorul mi-a alunecat, am inceput sa ma agit crezand ca voi pica, dar am fost prinsa fix inainte sa fac contact cu treptele. Cand ridic privirea imi dau seama ca este deja a doua oara cand pic pe scari in fața lui.
"Daca nu eram aici sa te prind, cel mai probabil mergeam din seara asta la spital din nou" ma ridic agitată si iritată.
"Da, ce ma faceam eu fara tine?" spun in timp ce inchid ușa apartamentului in urma noastră.
"Ei bine, sigur nu mai erai in viață, din prima zi când te-am vazut, nici nu stiai sa vorbești încă si te-am salvat de foc"
"Eroul meu" zambesc sarcastic si arunc geanta pe canapea, am baut un pahar mare de apa, luând pachetul de țigări din dulap, imi scot una mergând spre terasa unde Ares deja fuma.
"Din nou te prind cu prostiile astea in gura?" mi-o scoate nervos dintre buze si o ține departe.
"Nu te mai purta cu mine de parcă as fi copil" iritată încerc sa o iau din mâna sa, o ridica sus, sar ca o nebuna, dar nu merge, ii sar in brațe cat sa ma sprijin de el pentru a ajunge la ea, o iau si zambesc șiret.
El doar pare surprins, se așează pe scaun, dupa ce ma dau jos de pe el si imi analizează tot corpul.
"De data asta ma prefac ca nu vad, dar data viitoare ti-o sting pe limbă" vocea sa dură ma excită in loc sa ma sperie.
"Asta ar trebui sa spun si eu? Căci tu o faci tot mai des" ma postez, in fața lui si il privesc de sus.
Ii apare un zâmbet in colțul gurii, si ma trage de solduri mai aproape, isi apropie buzele de abdomenul meu, suflând fumul cald, iar pielea mi s-a înfiorat. Trasează cu limba in jurul buricului, apoi ma priveste serios si se lasă pe spătarul scaunului, stingând țigara.
"Esti asa un...." ma opresc caci dupa ii dadeam idei daca vorbesc de perversitate, dar deja s-a gandit acolo, iar eu nu ii pot rezista de obicei.
"Te plângi?" se ridica si ma privește el acum de sus, fiind cu mult mai înalt.
Prefer sa evit si intru înăuntru.
Am pus apă in pahar, ca să am langa pat si ma pregateam sa merg sa il intreb daca vrea ceva de băut, dar țip când intru in el vărsând apa pe amândoi, era fix in spatele meu.
Ma ridica de la sol si ma intinde pe insula din bucătărie.
"Ares, termina!" incerc sa ma ridic, dar se lasă peste mine dupa ce ma trage de picioare mai aproape, începe sa ma sărute pe gât, masându-mi cu mâna unul din sâni, iar cu cealaltă imi prinde un picior ținându-l ridicat sub umărul său pentru a se apropia mai mult cu bazinul de al meu.
"Pe bune, Ares! Termina!" sunetul gutural pe care il scoate ma înnebunește.
"Chiar vrei asta?" se oprește doar ca sa ma poată privi în ochi.
Deschid gura pentru a-l înfrunta, dar nu iese nimic, lupta interioară pe care o am nu este deloc acceptată de psihicul meu, încât acum mi-a dat daună si nu mai pot vorbi.
El zâmbește amuzat.
"Efectiv, mi-am dat singură daună la creier in fractiuni de secunde" incepe sa râdă cu pofta si se dă dupa mine, eu inca rămân șocată de ce am putut sa imi fac singură cand duc o asa luptă.
"Doar tu ai fi putut sa faci asta, jur" se sprijina de blatul din spatele lui, fapt ce ma face sa observ pectoralii mai bine prin tricoul negru pe care il poartă.
"Nu te mai holba!" imi ridic privirea si ma prefac ca nu s-a întâmplat nimic.
"Nu ma holbam!" ma întorc pe călcâie si merg spre cameră.
"Nu mai da așa din curul ăla când mergi daca vrei sa mai pastrezi fusta aia" imi pun mâinile la spate mergând in continuare.
Imi scot telefonul de la încărcat, vad un apel de la un număr, nu cunosc si nici nu îl am in agendă.
"Auzi, dar cum de ai venit, desi mi-ai spus ca nu urci?" merg înapoi in bucătărie, citind mesajele de la acel număr.
As vrea sa fiu cu tine acum...
Te ador, parfumul tău ma înnebunește!
De fiecare dată cand intri într-un loc, totul prinde culoare.
"Am spus ca ai nevoie de cineva dupa tot ce s-a întâmplat azi cu Dylan" imi smulge telefonul din mână si se uită prin mesajele acelea.
"Ares, dă-mi telefonul!" incerc sa il iau, dar se fereste ajungand la ultimul mesaj.
"Cine dracu e ăsta?" iritarea si gelozia lui ma fac sa izbucnesc in ras. El isi întoarce privirea spre mine confuz si ofticat.
"Habar nu am, nu vezi ca nu am salvat numărul?" intră si se uita la numar mai bine, când vad ca apasă pe apelare, imi maresc ochii sărind pentru a-l lua, dar incepe sa mearga rapid prin apartament, ca sa nu il prind eu.
"Mark?" raman si eu surprinsă când intreaba la telefon, se incrunta iar vena de pe gat ii pulseaza la maxim, iar maxilarul este incordat.
"Tu chiar vrei sa ajungi mort? E ultimul avertisment, daca mai o atingi sau o mai stocaresti te omor in bătaie din nou, ai inteles?!" inchide apelul si ma privește încruntat, încă nervos.
"Ma jur ca nu stiam..." ma intrerupe in momentul in care se năpustește asupra mea si ma sărută, ridicându-mă pe sus.
"Ahh" scot pe gura involuntar in momentul in care se lăsase usor si senzual cu mine in pat si s-a impins cu bărbăția in zona mea intimă.
Ma dezbracă in doar cateva secunde de tot.
Începe sa ma sarute peste tot cu buzele sale pline si fine.
In momentul in care m-a atins acolo cu limba mi-am arcuit spatele gemand.
Ma prinde de sâni si in timp ce strânge își introduce varful limbii in mine.
Am amorțit de plăcere, simțind mii de fluturi in stomac.
Isi introduce direct două degete in mine, începând sa le miște usor, simțind cât de strâmtă sunt, in timp ce lingea locul excitat, a inceput sa traga de pantaloni in jos, il ridic doar pentru a-i da eu tricoul jos, in timp ce il sarutam si îi trasam cu limba linii pe abdomen, apoi pe piept.
Mârâitul lui m-a facut sa tresar, ma trage mai in jos pentru a intra in mine ușor, moment in care amândoi suspinăm de plăcere. Se misca mai incet pana ma voi obișnui din nou cu el si cu mărimea considerabilă.
Ii las mai mult spatiu in momentul in care imi ridic piciorul, lăsându-l sa intre adânc în mine.
Stiu ca greșesc, nu este bine ce facem?! am relatie cu un alt băiat, iar eu fac dragoste cu fostul pe care il iubesc mult.
In loc sa progresez in relația actuală, stau sub fostul meu si il satisfac, la fel si el pe mine.
"Te quiero mucho, mi princesa!" (Te iubesc foarte mult, prințesa mea) cand aud aceste cuvinte raman pentru cateva secunde pe loc si il privesc in ochi. El imi sărută vârful nasului si continuă sa ma penetreze adânc si rapid.
Gemetele noastre acoperind camera.

"Stii ca sunt in stare să omor un om in mii de moduri diferite?" se postează in tocul ușii de la cameră si ma privește. "Dacă îl vei lăsa sau o va face el" arată spre poza cu mine si Blake "Daca te atinge in vreun fel mai indecent, il omor!" priveste pozele noastre de pe birou încordat.
"Termină, Blake este chiar un băiat bun" iau o pauza si privesc in gol. "Iar eu ca proasta in loc sa ii mulțumesc si sa fiu langa el...." ma privește încruntat.
"Beth, tu chiar crezi ca tipul ăsta ține la tine? Odata ce ajuți un om nu ceri ceva la schimb, asta daca esti persoana buna cu adevărat" se aseaza langa mine si opreste lampa "Nu mai fi bleagă, multi profită de inocența asta a ta, prea crezi multe prostii si proști"
"Ai dreptate, am crezut si în tine" ma abtin sa nu rad cand vad cu coada ochiului ca ma privește ofticat si ranit. Isi pune mâna in dreptul inimii.
"Da, dar eu nu te las singură, mai ales in momente de genul si pe langa multe altele cel mai important, eu te iubesc si am demonstrat asta de multe ori, nu ai cum sa negi"
"Mda....cum spui tu" ma joc cu o buclă de a mea, incep sa țip in următoarea secundă când sare pe mine si mă gâdilă.

Mi princesa - FINALIZATĂ Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum