Cea mai bună afacere

Capitolul 3

Lorenzo Palama

     Stau și privesc burta șatenei de câteva ore bune. Eu am să fiu tată, dar nu o să am copilul cu femeia pe care o doresc. I-am spus lui Ruby să facă mai multe analize și totul să fie pus în contul meu.
   Sabrina nu a putut rezista când a văzut-o pe Melissa, și-a dorit să plece acasă și am înțeles-o perfect. Este greu să știi că logodnicul tău o să aibă copil cu altă femeie.
   Am aflat că după o săptămână de sarcină, aceasta s-a simțit foarte rău. Emma i-a prescris niște medicamente, dar aceasta nu le-a luat pentru că nu-i plac pastilele. Dar totul o să fie diferit de acum, am să i le dau cu forța dacă trebuie.
   De la Angelo am aflat că este prietena lui cea mai bună. Este încăpățânată, înainte de sarcină era super veselă și agitată. Din ce am înțeles, fostul iubit a părăsit-o pentru că nu putea rămâne însărcinată.
   Melissa a trecut printr-un tratament mult mai dificil decât al meu și că ăsta o să fie singurul ei copil. Planul meu cu luatul copilului a căzut imediat, durerea prin care ar trece ar fi prea mare pentru a rezista sănătoasă mintal.
   Doar atunci când am aflat că ultima mea speranță este în mâinile altcuiva am înnebunit. Când o să se trezească am să fac o afacere cu ea, sper să fie de acord, mai ales că e greu să vorbești cu un om încăpățânat.
   Tot Angelo mi-a spus că nici nu mănâncă, motivul fiind ăla că vomită tot. Normal că i se face rău, ea trebuie să se hrănească! Își mișcă mâna, semn că se trezește și inspir adânc. Acum e acum.

— Tu ești tatăl lui? mă întreabă și dau din cap, când mi-a spus că e deșteaptă, am crezut că doar o laudă pentru că este prietena lui.

— Lorenzo Palama, încântat. După fața serioasă îmi dau seama că nu e atât de încântată.

— Melissa Roosevelt, spune rece.

— Uite, vreau să fac o afacere cu tine, zic și mă abțin să nu pun mâna pe burtă.

— Nu-ți dau copilul! Jumătate este al meu și vezi că de cele mai multe ori, mamele câștigă custodia copilului!

— Nu vreau să-ți iau copilul, vreau să ne căsătorim până îl naști... Să aibă numele meu și după vom divorța, vreau ca acest copil să crească în liniște.

— Să ne căsătorim? Divorțăm? În ce film ești, trezește-te, planurile astea merg doar în telenovele sau filme turcești!

— Crede-mă, dacă eu zic că așa o să fie, așa va fi.

— Bine, fie, sunt prea obosită să mă gândesc la alt plan. Însă, dacă o să încerci vreodată să-mi iei copilul, am să te distrug!

Melissa Roosevelt

     Pentru sănătatea mea și a copilului am renunțat la orgoliu. Are dreptate Lorenzo, trebuie să mă gândesc de două ori acum înainte de a lua o decizie.
   Îmi rearanjez părul și ies în hol, Angelo, Emma și Lorenzo mă privesc îngrijorați. Doamne Dumnezeule, sunt gravidă nu pe moarte! Îi ignor și dau să-i ocolesc, dar un braț îmi cuprinde talia.

— Unde pleci? mă întreabă și de la hormoni simt că tot sângele mi se urcă în cap.

   Privesc căscată chipul frumos al brunetului, iar ochii negrii mă atrag în acel întuneric. Parcă totul în jur ia foc și umezeala dintre picioare mă ia prin surprindere. Cum să mă excit de la o simplă privire?

— Acasă... zic aproape șopotind.

— O să stai în altă casă, undeva cu aer curat, cu ajutoare, nu accept niciun refuz. Spune categoric și oftez, dând din cap afirmativ. Angelo, să iei tu mașina ei și am să-ți dau locația unde să o aduci.

— Bine, cei doi se salută dând din cap și apoi plecăm.

— A da, era să uit. Emma, să nu uiți ce am vorbit, doar știi că doar în tine am încredere! Zice și accentuează cuvântul "doar"

Lorenzo Palama

     Aproape tot drumul a dormit, deși ar trebui să fiu trist pentru Sabrina, nu pot. Sunt în culmea fericirii, abia aștept să le zic tuturor că am un copil. Șatena se foiește și trag pe margine, o învelesc cu sacoul meu și îi dau părul după ureche.
   Mâna aproape că îmi fuge spre burtă, însă n-am să o fac. Vreau să-mi dea voie să o ating, nu să forțez eu lucrurile.
   Am ales locul potrivit pentru a avea o sarcină liniștită. O casă la capătul orașului, într-o pădure minunată. De fapt, casa este conacul bunicului meu și ar fi trist să rămână gol.
   I-am ales cei mai buni angajați, bodyguard, bucătăreasă, ba chiar am vorbit și cu Emma. Am să o plătesc triplu cât ia la spital, doar dacă vine să aibă grijă aici de Melissa.
   Când o să ajungem o voi lăsa să schimbe ce vrea, i-am ales o cameră la parter, însă de vrea să stea la etaj, nu-i nicio problemă, are și lift. Sabrinei încă nu i-am zis nimic, dar pentru o perioadă ar fi mai bine să nu știe niciun detaliu.

— Am ajuns? întreabă în timp ce cască și se întinde ca o mâță.

— Da, imediat o să ajungă și Angelo cu mașina ta, în caz că vrei să pleci în oraș.

— M-ai dus în pădure? întreabă ironică și se uită în jur. Tu ești Edward din Twilight? râd și aceasta face la fel.

— Asta te face pe tine Bella, continui gluma.

— Păcat, mie mereu mi-au plăcut Charles și Emmet.

— Mie Bella, ochii ăia albaștrii mă analizează rapid și se întoarce cu fața spre conac. Am ales o cameră la parter, e ok? Dacă vrei la etaj am mai pregătit una. Ai tot ce vrei, oameni care să te ajute și dacă Emma acceptă, o să fie și ea aici.

— Soția ta?

— Logodnica mea nu știe nimic momentan. Faptul că nu ea are copilul a adus-o într-o stare deplorabilă...

— Înțeleg, cred că despre mine ți-a spus tot Angelo. El chiar urăște acțiunile mele, sunt sigură că ți-a spus despre mâncare, pastile...

— Pot, o întrerup și mă apropii de ea, pot să ating burta? pupilele i se dilată și înghite în sec.

— E și copilul tău, poți să pui mâna când vrei.

   Duc mâna spre brută și imediat încep să plâng, parcă toate rănile ai fost astupate. Câteva păsări zboară deasupra noastră și simt că și ei îi place atingerea asta. Observ că și dânsei i-au dat lacrimile, o prind de talie și o trag mai aproape de mine, ștergându-i lacrimile.

— O să fie bine, spun și îi dau un sărut pe frunte.