Legăminte periculoase [seria Răzbunări vicioase]

5 : Ruby

Probabil mama avea să mă certe dar am preferat să vin la ea fără nepoțica ei,Ashline se simte mult mai bine lângă Andie și pe alocuri fiind acompaniate de către Sebastian deci pot sta în siguranță;e pe cele mai bune mâini posibile.A trecut ceva de când nu am mai trecut pe acasă și sincer chiar mă bucur că nimic de aici nu s-a schimbat,pun pariu că toate florile astea au fost puse de către tata pentru că altfel nu-mi explic cum poate casa aceasta să fie atât de împânzită de frumusețe;data viitoare cu siguranță aveam să o aduc și pe micuța mea prințesă aici.

Era mult mai bine aici de cât la palat,acum îi înțeleg de ce au refuzat să locuiască acolo.Aici nu e plin de gărzi,nu sunt probleme și în cel mai rău caz nimeni nu-ți vrea capul tăiat de pe umeri;asta e partea a doua din a conduce o țară întreagă.Am ascuns mașina într-un colț care sper să fie departe de reporteri și am alergat la propriu către poarta casei,am auzit un oftat chinuit dându-mi seama că era tata.

— De fiecare dată mă amăgeam când auzeam un sunet de mașină dar acum urechile nu-mi dau greș!

Mă avântasem în îmbrățișarea lui,era trudit și slăbise semnificativ iar asta nu îmi plăcea.Îl vroiam înapoi,tânăr și frumos și fără griji.

— Ți-a crescut părul Claire și zâmbești,sunt mândru de tine!

Știam de promisiunea pentru el,mă ținusem de cuvânt că atunci când aveam să mă întorc fetița lui nu va mai suferi niciodată și chiar dacă e greu văzândul pe el așa,ar fi bine cel puțin să mă vadă fericită.

— Mama e la bucătărie,face tarta ta preferată cu pretextul că poate ai să îi simți mirosul și ai să treci pe la noi.

Am râs cu el așteptând să își lase unstesilele și ne-am îndreptat către casă,nu era bucătar mai bun ca mama pe lumea asta însă cu părere de rău acest aspect nu am moștenit de la ea și uneori îmi pare rău că nu-i pot găti lui Ashline ce și-ar dori ea.

— Mamaaaa!aveam obiceiul ăsta prost de a o speria mereu și de fiecare dată tresărea ori scăpa ceva prin bucătărie.

   — La naiba cu voi,încă faceți așa!

Ne dădusem în spate când o văzusem cu spatula îndreptată spre noi,vroia să pară nervoasă dar zâmbetul o dădea de gol.

   — Unde e nepoțica mea?

   Aveam să mi-o iau din cauza asta?probabil că da dar de cât să îi torn o minciună mai bine îi spuneam adevărul.

   — E cu mătușa ei.

  Instant mă ascunsem după tata,mama avea o ură aparte pentru orcine din familia Weston și nu conta că acea persoană era diferită;pentru ea toți erau la fel,persoane fără scrupule și suflet.Nu îi convine pentru că o observ după fața ei dar Andie e pe lângă mătușa ei,e cea mai bună prietenă a mea și chiar am depus un efort ca să ajungem la conexiunea asta.Să nu mai zic că Ashline o iubește peste măsură de cât este ura mamei față de familia Weston.

   — Știi că și el e în libertate,da?

   Aflasem dar asta nu mă împiedica să îmi continui viața,am înțeles deja că iubirea nu e un sentiment pentru el și că tot ce am făcut pentru el,a costat absolut totul dar continuam să trăiesc fără ca să știu de existența lui.

   — Și ce ai vrea să fac mamă?Habar nu am cum a putut ieși sau ce naiba face acum,nu crezi că am lucruri mai importante de făcut?

   Tata îmi oferise un pahar cu apă uitându-se cu milă,îi iubeam pe ambii dar nu aveam nevoie de mila nimănui.Cumva tata îl acceptase pe Ash,la un moment dat se văzuse prin el ca în tinerețe dar mama a fost sceptică încă de la început,îi reproșa tot ce nu-i plăcea la el inlcusiv la familia lui.

   — Termină Simona,nu le faci bine la nici unul din ei!

   De fapt noi nu am fost potriviți unul pentru celălat,din toate punctele de vedere.Atâta timp cât eu vroiam o familie,iubire și liniște în țara aceasta;Ash își dorea cu totul altceva - un cuvânt pe care îl urăsc eu cel mai mult e răzbunarea și asta nu la costat doar pe el foarte mult ci pe amândoi.

   — Eu nu le fac bine?

   — Termină femeie și scoate tarta aia odată!

  Mama se întoarse supărată în timp ce tata cumva mereu ne-a susținut,el e singurul care nu-l crede vinovat și mai ales că nu este o persoană atât de rea însă de ce atunci cu mine s-a arătat a fi?De ce la dracu nu a putut fi așa prin vorbele și promisiunile pe care mi le făcea?Sau doar a vrut să fie lângă mine pentru un anumit scop;iar dacă ăsta era planul păi atunci a reușit.

— Am pregătit un buchet de trandafiri și de bujori pentru tine și nepoatei mele,Andie chiar știe multe despre ea!a râs tata ciocnind cu mine în timp ce spatula mamei se auzea și mai tare în blatul de la bucătărie.

— Andie o iubește și surprinzător celălat membru Weston încă nu știe nimic de ea!

— E dreptul lui Claire,omul greșește și poate nu știe ce vrea în momentul în care alege dar știu că Ashline îl va ajuta,îi seamănă leit!

Pe de o parte uram asta dar și adoram în același timp,îi moștenește numele și absolut tot.Nu aveam să neg asta niciodată,de aceea și nu am ascuns nimic niciodată față de ea.

— Nu sunt pregătită tata,poate el nu vrea să o cunoască,aș putea oare să o rănesc pe Ashline în felul ăla?

Nu eram,nu îmi permiteam și nici nu îndrăzneam să îmi rănesc copilul,ea nu merita asta.

— Sunt de acord cu Claire,acum strângeți-vă ca să așez tarta!

Trebuia să mă mai bucur doar de câteva zile de liniște,apoi se începea ce-i mai rău.Aveam responsabilități iar față de celălat lider trebuie să le iau în seriozitate maximă;apoi să am grijă și de restul.

Nu pot fi Ruby Claire Samson dacă nu pot deține absolut tot sub control,eram pregătită să îmi iau rolul în serios și să nu mă las păcălită de execuționerul Ash Weston.

****

bună)
asta am simțit să scriu azi,pare plicticos dar e o latură a lui Ruby care trebuie citită,din perspectiva mea!
nu vă zic că următoarele capitole vor fi mișto rău))
lectură plăcută