Legăminte periculoase [seria Răzbunări vicioase]

4 : Kaysen

   — Vechiul meu prieten,observ că ți-a prins bine închisoarea!

Puteam să îl omor în momentul respectiv dar aveam nevoie de Rayder și el cunoștea cel mai bine acest lucru,în momentul ăsta el deținea toate actele vizibile ce ținea de divorțul nostru dar și de averea fiecăruia.Nu știam dacă acum puteam să am încredere în el,era aliatul și consilierul familiei regale și putea să mă deie în gât chiar foarte ușor.De aceea familia Kaysen nu are atât de mulți prieteni pentru că aproximativ toți sau întors împotriva noastră și mai ales considerându-mă pe mine vinovatul principal.

— Scutește-mă de asta,am nevoie de ajutorul tău!

Știam că avea să îmi toarne gogoși pentru a mă expedia mult mai rapid de aici însă îmi trebuiau anumite informații și mai ales despre micuța prințesă a familiei Samson,trebuia să știu dacă era copilul meu și dacă nu avea să îmi zică el asta oricum avea să știu direct de la sursa principală.

— Scuzele mele Weston însă nu-ți pot divulga informații despre familia regală!

La dracu. Așa și știam că avea să îmi răspundă.Nici nu am pus de fapt întrebarea iar el mă expediase din prima,ce naiba?

— E copilul meu?

Reușisem să îmi transfer poza arătată de către Andie în telefon pentru a putea veni cu o dovadă în fața celui care știa totul despre ei,probabil dacă îl întrebai și despre viața sexuală sau grupa de sânge îți răspundea în a doua secundă.

Vreau să știu pentru că nu doar familia Weston va avea un moștenitor iar ea ar trebui să știe absolut tot despre viață ce urmează să o aibe,în funcție deja de cum a fost crescută și educată de către Regina cea rea.

— Repet,dreptul ei mai ales este cel mai bine păzit și în plus tind să cred că Andie a fost o gură spartă astăzi!

Dacă îi atingeam doar un singur fir de păr,garda regală era pe moment iar așa cum mi-am promis,regulă era că trebuie să stau cât mai departe de familia Regală.Nu îmi convenea,deținea cele mai multe locuri iar la partaj practic mi se mai deținuse încă jumate din oraș;acum sunt atât de nervos pentru că am de a strânge tot gunoiul format în partea mea.Doar noi puteam împărți un oraș întreg și mai ales o capitală unde două dintre cele mai puternice familii din oraș se bat pentru el,tipic legăturii noastre.

— Nu îți cer să fiu Rege nemernicule,e doar o simplă întrebare!

Când e sânge din sângele meu atunci deja e vorba despre altă percepție și vreau să știu dacă ea,e parte din mine;altfel chiar nu își mai are rostul să negociez cu ei.Mă ridicasem pentru a pleca pentru că dacă mai stăteam încă cinci minute pe aici,îmi puteam pierde o viață întreagă.

   — Ține asta Ash și doar să aud că cineva știe despre asta,te bag personal înapoi în închisoare!

   Era aruncată o pe masă o casetă neagră pentru Ash când va fi pregătit să o cunoască pe Ashline.

  Avea numele meu? Ashline Venus și un loc de suspensie.

   — În cât timp ai nevoie de ea?

   — E a ta acum,copia orginală se află la Regină!

   Am să îl omor,doar se jucase cu mintea mea.Fără ca să îi mulțumesc doar luasem ce îmi aparținem ieșind din biroul lui,aflându-mă pe cealaltă parte a orașului aici toți mă priveau de parcă aș fi asemănător unei stafii;puteam să îi mulțumesc celulei în care am stat doar în întuneric - comfort propriu.Îi ignorasem atât cât drumul meu ajunse până la mașina parcată,trebuia să știu ce se afla în caseta asta și pot să jur că ea a pus cea mai multă ură în momentul în care a realizato.

— Unde mergem domnule Weston?

— Înapoi acasă.

Analizam bucata neagră de plastic de parcă toată viața mea ar depinde de asta,scrisul era al ei și puteam observa fișa argintie pe ea.

—Știi că acum ne permitem și telefoanele,nu?

Am reușit să îi fur un sărut în timp ce lucra la scrisorile ei,avea o atracție specială față de lucrul manual iar scrisorile regale făcute de către ea erau și mai atrăgătoare.

— Urăsc să umblu cu ele,îmi e mai ușor să îți împărtășesc iubirea printre rânduri iar așa nu vei putea scăpa niciodată de mine!

Avea dreptate,nici eu nu o voiam departe de mine.Ruby Claire Samson nu era doar Regina acestei țări dar și a inimii mele chiar dacă nu va auzi niciodată aceste cuvinte.

— Atunci voi accepta cu plăcere orice scrisoare de a ta alteță!

— Domnule Weston,vă simțiți bine?

  Futui. Din nou gândurile cu ea și despre ea îmi invadau spațiul personal iar asta nu-mi plăcea,acum stau și analizez mai bine caseta asta și mai ales dacă să o ascult;chiar nu îmi doresc ca revenirea ei să îmi lase iarăși mari amprente,nefiind și singură de data aceasta.

   — Ce e?am întrebat dizmeticit și dur în același timp,aveam nevoie să lovesc ceva.

  Caseta,armele pierdute și ea deja mă scot din sărite și nici nu am atât de mult timp de când am ieșit din închisoarea aia blestemată.

   — Am ajuns acasă!

  Am coborând uitându-mă din nou ca un maniac la lucrul ăsta micuț,îmi era frică?dar de ce?îmi purta numele iar al doilea la fel din partea bunicii mele,ea o iubise pe Regina cea rea.

   — Acum colecționezi și vechituri?

  Mă strâmb la Andie când o găsesc la bucătăria principală gătind specificile ei prăjituri,avea prea multă energie?Ridicasem caseta pentru ai arăta ce este scris pe ea și își înghițise cuvintele,scuze Rayder dar așa cum ai zis sora mea chiar are uneori o gură spartă.

   — Nu pot să cred că Rayder chiar ți-a dat caseta lui Ashline!

  Nici eu,probabil vroia să scape cât mai repede de mine.

   — Tu ce faci acolo?

   Părea fericită și mă bucuram că cel puțin unul din noi era.

   — Nepoata mea adoră prăjiturile făcute de mine și spre deosebire de cineva,sunt aici ca să-i fac toate poftele!

   Nu,nimeni nu-mi poate face asta.Este destul că o mulțime mă urăște deja dar nu îmi poate reproșa că nu am fost în viața copilului meu,nu am știut de el iar ea a știut foarte bine să-l ascundă de mine;mai ales când femeia din fața mea știe mai multe despre fetița mea de cât de mine.

   — Nu ar trebui să te ajut dar voi fi astăzi cu ea la cursele de călărit,e înebunită după asta și mai ales vom mânca prăjituri,dacă vei sta în umbră o să poți să îți vezi fetița foarte ușor!

   Deci ea îmi confirmă că privitul la casetă este inutil?Deja mi-a confirmat că e micuța prințesă e copilul meu.

   — Vor fi și gărzi Andie,nu am să risc!

   — Nu vrei să riști pentru prințesa ta?

  La naiba,la naiba.

   Cuvintele astea nu ar fi trebuit să mi le amintească,niciodată.Nu mai scot nici un cuvânt îndreptându-mă direct către cinema,trebuia să văd asta singur și să pună naiba cineva să aibe treabă cu mine când sunt în starea asta,nu promit că va scăpa cu bine.

****

bună
Kaysen are nevoie de timp ca să se vindece și probabil micuța lui prințesă va face asta sau cine știe,aflăm...
lectură plăcută)))