Ești a mea, Gisselle!

Cap 11 - Alecsander

- Vino încoace, spun, cu o voce aspră.

Gisselle se supune. Se ridică şi se îndreaptă încet spre mine până când se află între picioarele mele desfăcute. Are acea privire exasperant de sfidătoare pe faţă şi aproape că nu am observat felul în care îi tremură uşor mâinile.

O trag de mână, iar ea cade în genunchi pe podeaua mea de marmură tare, cu fața precară aproape de scula mea. Simpla ei apropiere m-a făcut să mi se întărească.

- Ai fost dispusă să faci asta pentru John la Vaughn's, nu-i aşa? Dacă n-aş fi intrat în cameră când am intrat, ai fi căzut în genunchi pentru el?Îmi ridic mâna spre fața ei, degetul mare trasându-i buza. Ți-ai fi deschis gurița ta frumoasă pentru el?

Ochii ei sclipesc de dezgust la scenariul cu care o confrunt. Lucrul real ar fi fost mult mai rău - ea habar nu are cât de rău.

- Bărbați din cercul tatălui tău frecventează Vaughn's. Ştii cu câţi bărbați pe care îi ştii, ar trebui să ți-o tragi? Înţelegi că te-ar umili? Orice furie pe care ar putea să o aibă față de tatăl tău, s-ar descărca pe tine.

Frica îi topeşte expresia ei până atunci încrezătoare şi îşi întoarce privirea. Atât eu cât și ea ştim că bărbații din cercul nostru nu ajung unde suntem fără să ne murdărim mâinile. Este clar că nu s-a gândit de fapt la nimic mai mult decât la mama ei.

Nici măcar nu-şi dă seama că a intrat direct într-o capcană. Vaughn mi-a spus că m-a sunat cineva să-mi spună că sora lui Matthew Rousseau va trece pe aici. Urma să-i permită să-şi ofere trupul pentru a mă răzbuna pentru toate rahaturile prin care m-a trecut Matthew, iar Gisselle habar nu are. Nu are idee cât de rău ar fi mers lucrurile pentru ea.

Îşi ridică privirea spre mine, frustrarea aducându-i lacrimi în ochi.

- Ce îmi oferi, Alexander? mă întreabă ea. Vrei să ți-o sug? Ți-o voi face. Dacă ąsta ajută la salvarea vieții mamei mele, nu există nimic ce nu voi face. Dacă rolurile noastre ar fi inversate şi ar fi vorba de viața mamei tale în joc, poți să-mi spui sincer că nu te-ai duce până în iad şi înapoi pentru a o salva?

Işi pune mâna peste mâna cu care îmi palpez erecția și o strânge. Se uită la mine printre gene, iar expresia ei este o încurcătură de dorinţă, disperare şi încredere şubredă.

Îi dau mâna la o parte şi mă reazem înainte de a mă grăbi să-mi trag fermoarul pantalonilor şi să-mi prind cureaua. Îmi trec o mână prin păr şi mă uit pe fereastră. Cum se face că lucrurile escaladează de fiecare dată când sunt singur cu ea? Când am venit aici cu ea, nu asta intenționam să fac.

- Ridică-te, pocnesc, mai supărat pe mine decât pe ea.

Ea se ridică şi se aşează lângă mine. Mă las pe spate în scaun și mă uit la tavan, oftând.

- Nu merge deloc aşa cum am vrut eu să meargă, spun, părând la fel de învins cum mă simt. Sincer, abia dacă te recunosc, Gisselle.

Se uită în altă parte, dar felul în care se ridică în sus ca un animal rănit îmi spune că este rănită de cuvintele mele. Suspin şi mă uit pe fereastră, fără cuvinte.

- De ce nu mi-ai spus cine ai fost în noaptea aceea? întreb în cele din urmă.

Ea se chinuie să-mi țină privirea şi îşi întoarce privirea vinovată. Mă întreb ce ar spune dacă ar afla că plănuisem să mă întorc la Inferno în fiecare weekend până când aş fi dat din nou peste ea.

- A fost din cauza felului în care m-ai privit, îmi spune ea. Te-am recunoscut imediat, dar ştiam că imediat ce vei afla cine sunt, te vei schimba. Flirtai cu mine şi erai jucăuş. Am văzut o latură a ta pe care nu o mai văzusem până atunci şi, în mod egoist, îmi doream mai mult de atât. Am vrut mai mult din Alecsander care chiar mă vedea ca pe o femeie, și nu ca pe adolescenta ciudată care îl urmărea peste tot. Am vrut să fiu mai mult decât sora mai mică a bărbatului pe care îl urăşti.