Intre doua lumi 🔞

Capitolul 8

Raziya:
Egiptul Antic...

Ma plimb de colo colo prin dormitor si-mi trec incontinuu degetele prin par agitata pentru ca nu de mult Adom mi-a dat o pauza dupa ce am reușit sa pun in practica primii pași ai magiei si cum toata lumea ori invata,ori e plecata prin sat sa faca niște bani,am revenit în camera sa-mi pot aranaja toate gândurile in ordine ca sa ma pot obisnui cu nebunia ce pare ca nu mai are de gând sa se mai termine in jurul meu.
-Cum e posibil asa ceva?ma întreb singura fiindca nu-mi vine a crede faptul ca am fost capabila sa folosesc magia.
Ma opresc în loc ca la comanda cand iau pe rand fiecare imagine cu mine si invatatorul in care imi explica in amănunt fiecare pas pe care trebuie sa-l fac,iar eu executam întocmai îndrumarea lui de parca era ceva perfect normal sa fac asa ceva,iar mintea mi-o ia razna in urma amintirilor.
Ma vad cum reușesc sa scot apa din ulcior,chiar daca in următoarea secunda o imprastii peste tot și imi scutur capul imediat ce panica ma cuprinde.
-Oare pentru ca sunt prinsa intr-un vis sunt capabila de asa ceva?vorbesc cu mine,iar pret de cateva secunde privirea imi rămâne pironita pe una dintre ferestrele mari ale dormitorului.
"Sa fie asta motivul?"
-Cred ca da,imi raspund la intrebare cu voce tare. Pana acum n-am mai fost fizic in aceasta lumea si poate de asta pot controla acum magia.
"Dar totuși...visul asta e cum nu se poate mai ciudat..."
-De ce simt ca și cum eu chiar as exista aici?ajung din nou sa vorbesc singura cand mintea nu imi e capabila sa înțeleagă ce am ajuns sa trăiesc. Poate de Adom are dreptate...continui cu glas spart. Poate am călătorit in timp...poate...las cuvintele suspendate in aer si inspir adanc fiindca sunt prea mulți de "poate" la care nu reusesc sa găsesc o explicație logica.
-Raziya?
Ma intorc pe calcaie imediat ce aud vocea Zahrei dincolo de usa din lemn și ma misc mecanic spre ea.
Pasesc ca un robot,iar cand deschid si o vad pe bruneta in prag,raman cu ochii atintiti in ai ei si se schimba putin la fata.
-Ce ai?intreaba repede. Esti bine?vrea sa stie si incepe sa ma scurteze din priviri ca sa se asigure ca n-am pățit ceva.
"Poate sa îmi inspecteze trupul in lung si-n lat,n-o sa găsească nimic pe el fiindca problema mea e la creier."
-Intra,ii cer si ma dau din usa ca sa poată patrunde in dormitor.
-Ma sperii!exclama pe un ton ascutit. Ce ai pățit? Ai o fata de zici ca ai vazut o mumie vie!
Chicotesc fara veselie cand o aud,iar dupa ce inchid usa in urma ei,incep din nou sa ma plimb de colo colo prin camera.
-Raziya!mai ca nu tipa la mine. Ce e cu tine?
-De unde sa încep?intreb sarcastica si-mi pun mainile in sold.
-Cu începutul?raspunde in aceeași maniera ironica precum am facut-o eu.
Pufnesc.
-Pot sa practic magia!exclam si se blocheaza pret de cateva secunde.
-Si asta te sperie atat de tare de arati in halul asta?pune întrebarea ca trasnita.
Incuviintez din cap,iar ea in clipa urmatoare bufneste in ras.
-Dar nu era de așteptat lucrul asta dacă tot vorbesc papirusile despre tine?
"Nu! Am crezut ca e o coincidenta!"
-Revino-ti in fire!imi cere cand nu-i raspund si las aerul sa-mi iasa zgomotos printe buze,dupa rup distanta dintre mine și pat,apoi ma trantesc pe saltea si ma intind pe așternutul moale.
Privesc in gol spre un punct inexistent din tavan si incep sa oftez in repetate rânduri.
-Asculta!imi cere in vreme ce se întinde langa mine.
Intorc capul incet spre directia ei si imi arcuiesc usor o spranceana.
-Imi imaginez ca e o presiune foarte mare pe tine,dar Adom stie ce face. Daca el are încredere ca o sa reușești,tu chiar ai sa o faci. Niciodata nu se inseala,spune,iar din cauza emoțiilor ce ma tot dau peste cap si a ceea ce-mi spune ea,pe la colturile ochilor incep sa-mi apara lacrimi fiindca toti au speranta ca eu am sa fiu aia care o sa-i elibereze pe magi o data ce am sa îl scot pe stapanul lor din locul in care e închis.
"Dar cum sa fiu eu in stare de un asemenea lucru?"
Din nou oftez in urma întrebării din capul meu si revin cu privirea care de data asta imi e incetosata înapoi pe punctul inexistent din tavan.
-Ceea ce nu știe Adom este ca eu pot oricând sa dispar de aici,înțelegi?intreb cu voce mica și smiorcaita. Iar dacă de aseara imi doream ca dimineața sa nu ma mai trezesc în aceste timpuri,acum parca ma simt vinovata daca am sa o fac. Pentru ca o data și o data tot am sa ma trezesc din acest vis si-am sa ajung in lumea mea reala,iar dacă nu sunt in stare sa eliberez zeul pana atunci ce o sa se aleagă de voi?
-Care vis Raziya?intreaba in soapta. Nu înțelegi ca ești aici cu noi? Ca asta e realitatea ta acum?
Surad fara veselie pentru ca in mintea mea cele doua terorii nu se pupa de nici o culoare.
-Chiar crezi ca eu am călătorit in timp?vreau sa stiu si imi intorc usor capul spre ea.
Ma priveste cu parere de rau,dar si speranta.
-Da...eu cred ca Adom are dreptate. Ca zeii te-au ascuns în viitor ca Osiris sa nu știe despre tine.
-Vai de capul meu...rostesc cu glas spart cuvintele. N-are cum sa fie posibil asa ceva. Acolo am o casa,o familie. Am trăit 22 de ani în acel timp si-am călătorit într-adevăr prin tot Egiptul Antic in diferiti ani de când sunt mica,dar de fiecare data am facut-o sub forma unui spirit. E prima data când interacționez cu oamenii ce-i drept,dar tot nu are cum sa fie posibila o asemenea realitate înțelegi?
-De ce? Pentru ca tu nu vrei sa recunoști un asemenea lucru? Ca ești capabila de multe chiar daca faci parte din categoria oamenilor si nu a zeilor?vrea sa stie,iar eu inchid ochii,apoi inspir adanc fiindca energia mea incepe sa fie la pământ.
Toate gândurile ma consuma,la fel si fricile,dar si faptul ca vorbim aici despre zei.
-Nu stiu ce sa mai cred,recunosc cu pleoapele inca căzute si strang mai tare din ele cand in minte imi apare Seteh la care n-am avut cand efectiv sa ma mai gandesc de cand nebunia asta cu magia s-a stârnit in jurul meu.
"Ar trebui sa fiu acasă și sa-l caut,dar in loc de asta ce-am ajuns sa fac? Sa bantui prin alte lumi cine știe pentru cat timp! Dar una peste alta mai exista și problema ca am toate șansele sa mor dacă într-adevăr drumul meu in lumea asta duce spre pierzanie ca sa eliberez un zeu din mainele altuia. Si atunci...daca am sa mor pe bune in ambele timpuri ce-o sa se întâmple?"
-O sa fie groaznic...soptesc cand toate scenariile negre imi iau cu asalt mintea.
-Ai sa reușești! Trebuie sa o faci!spune Zahra pe un ton ferm și convins ca am sa o fac.
Deschid ochii si o privesc neîncrezătoare.
-Sunt magi care se antrenează de ani de zile în templul asta,iar dacă i-as intreba care ar fi șansele lor daca s-ar duce la un război împotriva unui zeu cu siguranta ar raspunde ca sunt nule si tu imi spui mie ca am sa reușesc?vreau sa stiu,iar ea isi da ochii peste cap,dupa se ridica in fund și imi face semn sa o urmez.
-Acei magi nu sunt trecuți in profetie. Ce nu înțelegi? Destinul tău a fost de mult trecut in stele. Daca el spune ca ai sa invingi,am convingerea ca ai sa o faci.
Pufnesc.
-Voi sunteți nebuni!exclam cand aud ca o tine una si bună cu nenorocirea aia de hârtie in care apare numele meu.
Isi strange buzele intr-o linie subțire ce ii trădează grav nervii cum ca eu nu am convingerea ei,apoi paseste spre usa si o deschide cu forța.
-Hai sa mancam,imi cere printre dinti.
-Dupa vii cu mine la antrenamentele de seara cu Adom?vreau sa stiu,iar ea imi arunca o privire urata.
-La ce te mai antrenezi daca tu crezi ca n-ai nici o șansă sa invingi?ma ia la rost.
-Fiindca nu prea am in schimb ce altceva sa fac. Atata timp cât sunt captiva in lumea asta și pe deasupra mai si dorm in casa învățătorului,trebuie sa ma supun lui daca vreau sa nu ma arunce în desert,nu?raspund cu o intrebare.
-Pai ar face mai bine dacă te-ar arunca în Nil. Te-ar manca repede crocodilii si in felul asta ai scapa de profetie,asa-i?contraataca,iar in următoarea secunda iese suparata din dormitor.
Oftez in urma ei,dupa ies cu inima grea afara din camera,iar in vreme ce pasesc abatuta pe hol,ma gandesc ca poate totuși problema e într-adevăr la mine. Din cauza faptului ca am alte credinte si nu ma ghidez dupa cele din acest timp,nu-mi dau voie nici macar sa ma bucur de aceasta experienta unica ce as putea spune ca oricine si-ar dori sa o traiasca. Pentru ca e de domeniul fanteziei sa poți calatori prin spațiu și timp,doar ca tot ce se întâmplă aici pe mine ma sperie de moarte.
"Cum sa fiu calma și sa îmbrățișez toata nebunia asta,când stiu ca ma așteaptă o aventura care are cele mai mari șanse sa ma distruga?"
Imi scutur capul in urma întrebării si incerc sa alung toate temerile ce ma încearcă.
"Si daca ma gandesc la ele sau nu,oricum n-am cum sa schimb lucrurile. Adom mi-a dovedit ca am puteri. Papirusul vechi spune despre o muritoare care apare de nicăieri în vremurile în care Set e închis si ea e capabila sa-l elibereze. Deci...Zahra are dreptate. Daca totul a fost de mult planificat,eu n-am cum sa ma intorc împotriva destinului. Asa mi-a fost scris,iar pana nu înfăptuiesc ceea ce am de făcut,probabil nici n-am sa dispar din aceasta lume."
-Perfect!exclam sarcastica imediat ce-mi pun toate gândurile in ordine. Atunci ce-mi rămâne de făcut?ma întreb pe același ton. Sa dansez dupa cum imi canta soarta si destinul,imi raspund singura,dupa oftez din tot sufletul și continui sa ma tin in urma Zahrei pana cand se opreste in curtea interioara a templului.
Ma asez langa ea pe bancuta din lemn la masa unde deja se afla gasca sa de prieten,iar dupa ce ii salutam,observ cum Atum ma priveste cu niște ochi cercetatori.
-S-a întâmplat ceva?il intreb cu tupeu desi pana in urma cu câteva ore imi era frica de el,dar cum in clipa de fata nu imi mai pasa de nimic,iar faptul ca accept deja ordinea lucrurilor menite sa se întâmple,ma face sa înțeleg ca ei sunt cei care au nevoie de ajutorul meu si nu invers.
-Ai prins glas de cand te antrenează Adom?raspunde in schimb,iar buzele i se curbeaza intr-un mod rautacios.
-Mda,replic cu un pocnet al limbii.
Surade,dar foarte intunecat,iar eu ma abțin sa nu ma cutremur pe bancuta din lemn fiindca reuseste fara prea mare efort sa bage spaima în mine oricat de tare m-as tine in fata lui.
"E înspăimântător tipul asta! Cu toate ca poseda o frumusete răpitoare,e îngrozitor de înfricoșătoare. Ai zice ca la orice ora din zi sau din noapte e capabil sa te omoare cu zâmbetul pe buze."
-Si...?ma scoate vocea lui joasa din ganduri. Acum ca ai descoperit de ce ești capabila,ai de gând pana la urma sa ne dai foc la casa?
-De ce tot ma întrebi asa ceva?vreau sa stiu. Nu s-a pus niciodată problema ca as fi un dușman de al vostru. Plus ca ati știut dinaintea mea ca fac parte dintre voi.
Isi inclina capul intr-o parte in vreme ce vorbesc,iar cand termin ce am de spus,ochii lui incep sa strălucească.
-Pentru ca Raziya e faptura focului,mormaie pe un ton masurat si extrem de apasat. Este cea prin care curge toata puterea lui Set.
-Pai si prin voi curge,vorbesc,iar el chicoteste sec.
-Curge,dar magia nu e una nelimitata. Nu avem acces la ea asa cum ai tu,imi raspunde clatinand ușor din cap de parca n-ar pricepe cum de zeii au ales ca eu sa fiu acea Raziya care trebuie sa le elibereze lor stăpânul.
"Nici eu nu înțeleg,dar dacă asta e singura cale sa scap din lumea asta,atunci trebuie sa o fac ca sa ma pot întoarce în timpul meu."
-Deci...intervine Issa in discuție in timp ce eu si Atum ne privim fara sa clipim in ochi. Daca Adom a reusit sa scoata puterea la suprafata din tine ca sa fii constienta de ea,inseamna ca in curând ai sa te antrenezi alaturi de noi,nu-i asa?vrea sa stie,iar eu ridic din umeri.
-Nu cred ca pot sa ma ridic la nivelul vostru deocamdata incat sa ma antrenez cu voi,spun,iar Zahra pufneste,in timp ce Seb zambeste misterios,iar Atum chicoteste mai ceva ca un demon.
-Puterea ta este mult peste nivelul nostru,replica roscatul in vreme ce se uita la mine mai ceva ca la o proasta care nu pricepe lucrurile expuse in fata ei deja. Tu trebuie doar sa înțelegi cum sa controlezi magia,in rest nu ai cum sa o mai antrenezi ca sa crească. Ea deja exista inauntrul tău la un asemenea nivel incat doar Set o poate depăși cel mai probabil.
Privirea imi devine goala fiindca nu mi-am pus niciodată problema in modul în care el o expune,iar in vreme ce ma gandesc la explicația pe care am auzit-o,constat imediat ca ea chiar este una foarte plauzibila,având în vedere toate concidentele cu privire la mine si la profetie.
Pierduta prin mintea mea aud cum cei aflati la masa continua sa vorbească,insa nu le inteleg sensul cuvintelor,insa momentul in care imi revin cu totul in fire este acela in care rasul grav a lui Atum reuseste sa-mi zdruncine creierii.
E prima data când asemenea sunete imi sunt date sa aud din gura lui si ma uit la el surprinsa.
-Daca Adom nu reușește sa iti bage mintile in cap,am sa o fac eu fara doar si poate atunci cand ai sa ajungi la antrenamentele cu toti ucenicii lui,replica roscatul incantat nevoie mare.
-Cum asa?vreau sa stiu,iar ochii de ambra ii i-au foc in clipa urmatoare.
-Pentru ca Atum este cel raspunzator cu artele războiului și cel care ne învață cum să ne luptam,ma informeaza Issa,iar eu inghit imediat in sec.
-Mai pe scurt,daca nu îți place cu vorba buna sa accepți lucrurile,am sa te fortez cu cea fizica sa o faci,mi-o tranteste roscatul rânjind cu răutate in directia mea si inca o data ajung sa inghit cu dificultate.
"Superrrrr!!! Nici ca se putea mai bine de atat!!!"