<< After Pain >>

Capitolul 13

Capitolul 13 "O zi obisnuita"

~~~Jull.Pov.~~~

Ma trezesc de dimineata impreuna cu Eve si pornim spre garaj,dar nu inainte de ai da mancare lui Alpha .Mai sunt cateva zile pana la ziua mea,21 de ani , ce mult timp a trecut. Azi se implinesc 7 ani de cand am fost rapita si vanduta lui Ryan . Nici acum nu pot sa ii uit numele idiotului ala,il urasc,si am sa o fac toata viata mea ,in fiecare zi,fiecare ora,fiecare minut,fiecare secunda mi-o voi petrece urandu-l pana in ziua cand va muri,de mainile mele bineinteles.Si acum gata cu discurul despre cat de multi l urasc pe Ryan,caci am ajuns la garaj.Se pare ca baietii sunt deja aici si lucreaza la masini.

-Heiiii baieti,spun in timp ce ma trantesc pe canapeaua din fata masinilor.

-Jull ,ti-ai amintit pe unde e garajul?intreaba John.

-Se pare ca da ,spune Daniel.

-Hei,ce se intampla aici?De ce va rastiti asa la mine?intreb indignata.

-Poi, nu ai mai dat pe la garaj de 2 zile ,nu raspunzi la apeluri.Ti se pare ok?

-Ce dracu?De cand puii mei esti tu mama ca sa imi ceri tu mie explicatii?!In caz ca ai uitat ,mama e moarta!ma rastesc la ei . Shane isi ridica privirea de sub capote masini ,se uita la noi si se intoarce la treaba,dar vorbeste calm:

-Incetati sa va mai certati fara motiv,baieti e treaba ei ce face si unde se duce,e fetita mare poate sa isi poarte singura de grija.

Nu pot sa cred ca Shane imi ia apararea ,oare ce-o fi patit?S-a lovit la cap?A uitat ca noi nu ne intelegem? Sunt de-a dreptul socata .

-Frate,de ce ii iei apararea?intreaba Jhon la fel de socat ca mine.

-Pentru ca pot si pentru ca vreau!

-Da-da-da-r-r de ce? Intreb eu.

-Treaba mea,raspunde Shane si iese val vartej din garaj.

Dupa ce imi revin putin , ma duc dupa urmele dar cand ies din garaj nu il zaresc nicaieri,observ ca usa de la cladirea cu sala de sport se tranteste puternic,deci acolo trebuie sa fie .O iau la fuga incercand sa ajung cat mai repede , se pare ca sa dus direct in sala de sport pentru ca deja aud cum cineva loveste in sacul de box.Urc rapid scarile,trec de vestiare si intru in sala .Il vad ,da in sacul de box de parca acela ar fi inamicul lui numarul 1, loveste puternic fara oprire ,fara manusi. Ma duc rapid spre el ,iar cand ajung in dreptul lui ii pun o mana pe umar .

-Calmeaza-te Shane.

Nu imi raspunde dar se smuceste si continua sa loveasca sacul de box ignorandu-ma.

-Shane,inceteaza!O sa te ranesti la maini!

Acesta iar nu imi raspunde ,dar se intoarce brusc spre mine luandu-ma prin surprindere,vine spre mine ,iar eu ma duc cu spatele pana ajung lipita cu spatele de perete. El inainteaza tot mai mult,nu am observat pana acum dar e mai inalt decat mine si e foarte musculos , sunt atat de mica pe langa el ,are o postura intimidanta.Se apropie din ce in ce mai mult ,ajunge langa mine,si atunci se intampla.Se uita in ochii mei,are niste ochi atat de albastri ,ma pot pierde in ei. Ma lipeste cu totul de perete fara sa intrerupa contactul vizual,isi ridica o mana si si-o plimba pe fata mea. Degetele sale lungi trec peste buzele mele,scap un oftat necotrolat iar el zambeste, apoi imi da o suvita de par dupa ureche, ca mai apoi sa se aplece si sa ma pupe pe buze,nu le misca ,nu ma saruta doar le tine peste ale mele . Oh Doamne,am uitat si cum sa mai respir.Sta 5 secunde asa , are niste buze atat de catifelate si mari,oh. Se mai uita o data in ochii mei si se retrage,si iese val vartej din sala incat nici nu am mai apucat sa reactionez. Alunec usor cu spatele lipit de perete ,imi ridic picioarele la piept si le imbratisez,imi inchid ochii iar tot ce vad sunt acei doi ochi albastri .Nu pot sa fac asta,nu ma pot indragosti,nu acum cand stiu ca Ryan se va intoarce,nu pot ,si totusi mai exista o cale.