The Sexton House - horror *romanian*

5.

Am inghetat la auzul pasilor unor picioare, cand fulgerul a lovit din nou.

Aici parea sa fie furtuna destul de des. Am iesit incet din pat, hotarandu-ma sa aflu ce se intampla sus. (esti tampit? Afara fulgera si tu te duci la etaj? Tampitule) Podeaua scartaia sub greutatea mea, incercand sa ma echilibrez pe placile de lemn. Mi-am facut drum spre camera de zi.

Odata ce am ajuns acolo, stateam inaintea scarii acoperit cu covoare rosii. Am urcat in liniste treptele; din fericire luminile provocate de fulgere, nu mai clipeau, cand m-am indreptat spre usa.

Eram in picioare in fata vechii usi de lemn. Am prins manerul usii si am tras o respiratie ascutita in piept. Am impins usa, deschizand-o complet. Camera era neagra ca smoala, dar fereastra din dreapta lumina incet zona mica, ceea ce-mi ingreuna vederea. Am cautat intrerupatorul, dar nu l-am putut gasi, eram foarte tentat sa inchid usa si sa ma duc inapoi, in jos pe scari, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, dar stiam ca nu puteam face asta. Mi-am luat telefonul din buzunar si am pornit lanterna, scanand camera cu el. Singurele lucruri pe care le puteam vedea erau un pat si o oglinda mare. Asa ca am fost pe cale sa renunt si sa plec, cand lanterna mea a aterizat in coltul camerei, unde cineva, pe care nu credeam ca o sa-l vad, era acolo.

Respiratia mi-a ramas in gat cand am vazut o fata palida, imbracata in alb, cu parul lung, inchis la culoare, statea cu ochii ei albastrii electrizanti, privind chiar la mine. Am ramas in stare de soc. Am clipit de mai multe ori, nu credeam ce vedeam. Nu putea fi, nu credeam, pana cand fulgerul nu i-a luminat fata . Cand lumina a disparut si ea a plecat.

Dar unde? M-am gandit in timp ce, cineva mi-a luat telefonul din mana. Am scos un strigat disperat, cand am auzit pe cineva tipand sa plec, am ascultat si am fugit, lasandu-mi telefonul in urma si coborand repede in jos pe scari, fara sa ma gandesc de doua ori.

Am fugit repede in camera mea, injurand pentru c-am uitat dracu' sa inchid usa dupa mine. M-am ghemuit in pat, am stins luminile si-am incercat sa dorm. Era destul de dificil, dupa ce s-a intamplat sus. Tocmai am vazut-o pe Anna Sexton si nu parea sa-i placa prezenta mea.

***

In dimineata urmatoare m-am trezit cu o durere de cap. M-am foit in pat incercand sa ma mut de pe o parte pe alta, pentru a uita ce s-a intamplat cu o noapte inainte. In cele din urma m-am ridicat din pat, indreptandu-ma spre bucatarie pentru a incerca sa gasesc niste Advil. In timp ce mergeam prin bucatarie, am rememorat intamplarile de noaptea trecuta. Cum Anna mi-a aruncat telefonul din mana si cum a tipat la mine sa plec. Am apucat sticla de Advil si m-am asezat la masa, incercand sa gasesc o modalitate de a-mi lua telefonul inapoi.

Am decis sa intru pe internet, chiar daca, tot ce aveam sa gasesc, erau in mare parte rahaturi. Aveam nevoie de ceva pentru a scapa de fantome. Am intrat pe Google si am tastat in bara de cautare "Cum sa scap de fantome". Din fericire, o gramada de site-uri au aparut.

Am dat click pe unul dintre ele, citind o multime de lucruri pe care le puteam face. Unul dintre ele era sa vopsesc geamurile, usile si acoperisul in albastru, astfel fantoma va crede ca este in apa si ar functiona din cauza ca fantomele nu pot trece apa. Un alt articol spunea, ca ar fi bine sa port un colier in forma de cruce, se spune ca pastreaza demonii si fantomele la distanta. Am citit mai multe inainte de a inchide calculatorul si de a merge la mine in camera.

Am scormonit in dulapul meu dupa o cutie mica de lemn, si am aruncat hainele si paturile inapoi in partea din spate a dulapului. Dupa ce am luat cutia in mana, am pus-o pe pat si am deschis-o, cautand prin lanturile de aur si argint, pana cand am gasit ce-am cautat. Am scos un pandantiv cu o cruce si l-am fixat in spatele gatului meu.

Cand eram tanar, ma duceam des la biserica, dar in ultima vreme, nu m-am mai dus, de cand m-am mutat in New York. Totul s-a schimbat odata ce m-am mutat, intr-un mod bun, normal, dar, amintirile rele m-au urmarit in continuare chiar si atunci cand m-am mutat si-am lasat totul in urma.

M-am grabit pe scari, incercand sa nu ma gandesc prea mult la ceea ce aveam de facut, pentru ca stiam ca as fi putut regreta. Asa ca m-am apropiat de usa, am deschis-o. Usa era deja crapata, deschisa, pentru ca uitasem sa o inchid cu o noapte inainte. M-am dus in interior, puteam sa vad in cele din urma totul, si, din fericire, nu era nici urma de Anna. Un pat mic era asezat intr-un colt, langa oglinda inalta- pe care am mai vazut-o si noaptea trecuta. Unele bucati de lemn erau cazute si sprijinite de podea. Am pus in pas inainte si sub piciorul meu drept, a inceput sa scartaie podeaua. M-am uitat in jos pentru a-mi vedea telefonul si l-am ridicat, multumindu-i lui Dumnezeu ca nu s-a spart. Dupa o ultima privire prin sala, am inchis usa si m-am dus jos pe scari.

"Nu a fost asa de rau." Am spus, inainte de a auzi soneria sunand.

A/N: 1. Deci Harry asta-i masochist, sa-mi moara neuronii de mint. Vere, sa stai intr-o casa cu o fantoma? Te excita asta, Harry? Ha? Te satisfaci pe sub patura ascultand pasii Annei Sexton? Handicapatule. Iesi naiba afara din casa topitule. Cum pana mea sa stai in casa, sa o vezi pe topita aia la geam, sa o vezi si-n realitate si sa tot vrei sa stai in casa?

2. Cica cauta pe net cum sa scapi de fantome. LE DAI CU SARE-N OCHI, DA-LE-N CIMITIRU' LOR DE BESTII. Ma intreb, probabil stiti si voi ca daca faceti un cerc de sare in jurul vostru, n-au cum sa treaca de cercul respectiv. Ma intreb... Daca arunci cu sare pe ele, ce se intampla? - Chiar vreau sa va stiu raspunsurile, deci va rog raspundeti-mi la intrebarea asta. Poate fi singura sansa de salvare, cand o sa se scoale mortii si-o sa vina dupa mine ( pentru ca mortii incep, intotdeauna, sa-i manance pe cei mai sexosi dintre noi)

Dedicatii bantuite si chiloti la pachet, veti primii daca comentati mai jos.