43

449 57 24
                                    

Ploaia continua pe masura ce ne indreptam spre curtea secreta. Era inca un soc pentru mine faptul ca Anna mi-a dezvalui atat de multe despre trecutul ei. Cu cat invatam mai multe despre ea, cu atat mai mult voiam sa stau in preajma ei, pentru totdeauna. Intotdeauna o sa vreau sa o cunosc mai bine, pentru ca exista o diferenta atat de mare intre noi. Nu puteam decat sa sper ca va fi dispusa sa aiba incredere in mine, suficienta cat sa imi dezvaluie tot.

Ma uitam la fata misterioasa si o vedeam cum privea cerul, pe masura ce ploaia curgea peste pielea ei de portelan, picaturile alergandu-i pe corp, pana la pamant. Pamantul era tulbure, se formau balti peste tot.

"Cred ca din moment ce ti-am spus atat de multe despre trecutul meu, imi datorezi niste secrete misterioase despre Harry Styles."Anna s-a uitat la mine cu sprancenele ridicate. M-am indoit putin, gandindu-ma ce ar trebui sa-i spun. Sunt atat de multe de spus, dar nu stiam cu ce sa incep. Stiu ca mi-a povestit niste lucruri foarte profunde si trebuia sa fac la fel.

"Ei bine, unul dintre motivele principale pentru care eu si mama ne-am mutat in America, este tatal meu vitreg, nu era un om prea indulgent, a facut lucruri teribile cu mama si cu mine, si mama a decis sa plece. S-a saturat de scandaluri si m-a luat si a fugit in America cu mine, si de atunci viata a fost de zece ori mai buna." Tatal meu vitreg a fost una dintre cele mai adanci cicatrici care m-au marcat, era un om oribil si nu pot sa-i fiu destul de recunoscator mamei ca m-a scapat de ticalosul ala.

"Imi pare rau ca ai trecut prin asta."M-a tras intr-o imbratisare si m-a strans, desi ma gandeam la el, de multe ori inca existand acele citactici pe care mi le-a lasat in copilarie. Simteam ca trebuie sa-i spun mai multe despre mine. Voiam ca Anna sa stie totul despre mine, chiar si despre cele mai intunecate secrete, pentru ca vreau sa stiu si eu mai multe despre ea si simt ca singura modalitate prin care as fi aflat mai multe, ar fi fost sa-i spun mai multe despre mine.

"A fost cu mult timp in urma, acum nu se mai afla in viata mea si a mamei mele, deci nu trebuie sa-mi fac griji pentru el."Nu l-am mai vazut de ani de zile si nu imi pot imagina decat ca este acelasi om pe care l-am vazut ultima oara, nu-i pot uita chipul.

"Totusi, este o rusine ca si-a batut joc de tine si de mama ta atat de mult timp... Nu pot intelege astfel de oameni si nici de ce fac anumite lucruri... Max era unul dintre ei, era suparat ca l-am mintit despre faptul ca Daniel era fiul sau, dar nu avea niciun motiv sa-mi ucida copilul." Nu-mi pot imagina cum s-a simtit Anna cand a trecut prin asta. Daca as fi fost in locul ei, n-as fi rezistat.

"Nici eu nu inteleg, cum pot oamenii sa fie atat de cruzi, ma face sa ma intreb cat de multi oameni buni au mai ramas in aceasta lume." Stiu ca nu pot sa fie multi, dar un lucru stiu sigur Anna este una dintre putinele persoane care sunt bune cu adevarat. Nu poate fi considerata vie, dar pentru mine este o persoana care merita sa traiasca si daca asta nu inseamna ceva, atunci nu stiu ce.

"Sper ca furtuna sa tina ore intregi."Anna a privit spre cer, schimband subiectul. A zambit pe masura ce ploaia a continuat sa cada. Fulgerele se zareau in departare si chiar daca nu sunt un fan al furtunilor sunt dispus sa le infrunt daca asta inseamna sa imi petrec timpul cu aceasta fata uimitoare.

"Cred ca asta e pentru noi." Ne-am continuat calatoria spre apa, picioarele noastre erau acoperite de noroi si hainele ne erau imbibate in apa, dar totusi merita sa arat in halul asta, dar sa fiu cu ea.

As vrea sa stiu un cuvant care sa o descrie perfect pe Anna, dar nu reuseam sa gasesc. Era misterioasa, unica, buna, iubitoare, superba si multe alte lucruri. Si chiar si toate aceste cuvinte nu i se potrivesc perfect. 

"Se pare ca in sfarsit am ajuns."Am vorbit atunci cand am auzit sunetul apei curgand si am vazut locul de la distanta. Am apucat-o de mana si am tras-o spre piscina mare. Am inceput sa ma dezbrac si sa raman doar in boxeri si am vazut cum Anna s-a dezbracat de rochia alba subtire pe care o purta intotdeauna. Cand si-a indepartat imbracamintea, eram socat sa vad un costum de baie negru cu decupaje pe lateral si pe abdomen. Mi-am ridicat sprancenele si am intrebat, 

"De unde ai facut rost de asta?"Stiam ca semana cu ceva din acest secol, avand in vedere cat de multa piele afiseaza si faptul ca nu exista nici o posibilitate ca Anna sa aiba asa ceva in dulap. Arata extraordinar asa. Nu mi-am dat seama ce curbe feminine avea. Chiar daca era inca mica, stia cum sa isi puna in evidenta ceea ce avea.

" Am gasit-o in valiza prietenei tale cand a plecat de aici, m-am gandit ca ar fi mai bine decat sa port rochia mea."A explicat, privind in jos. "Arata rau? Imi pun rochia inapoi."Mi-am scuturat capul, ma gandeam din ce valiza a luat costumul. Singura alta persoana, ina fara de mama care a fost aici, era Madison. Cred ca a fost a ei. Am uitat total ca lucrurile ei au ramas la mine. 

"Nu, arati uimitor. Eram doar socat ca il porti."Am recunoscut. Imi era greu sa imi iau ochii de la corpul sau, dar intr-un fel sau altul, m-am indreptat spre apa, care din fericire, a ajutat la rezolvarea unei alte probleme in crestere. Apa racoroasa mi-a preluat simturile si gandurile. Anna a ocupat un loc pe marginea bazinului, bagandu-si picioarele in apa. Am inotat si i-am prins picioarele. Chiar daca nu simtea, eu continuam sa fac asta. 

Am tras-o incet si ea si-a infasurat bratele in jurul corpului meu. Era rece la atingere, dar inca parea ca ma mangaie intr-un fel ciudat. Dadeam din picioare usor pentru a ne mentine la suprafata. Apa ne-a inconjurat in aceasta mizerie incurcata de emotie, in timp ce priveam ochii aceia albastrii. Mi-am apasat buzele peste ale ei. Ne-am sarutat usor ca si cum nu ar fi fost nimic relevant in jurul nostru, furtuna parea ca nu se mai auzea, iar apa nu se mai simtea atat de rece. Anna s-a tras inapoi cu o fata uimita.

"E ceva gresit?"Nu puteam decat sa sper ca nu era nimic. 

"Nimic, sunt foarte fericita sa fiu cu tine."A zambit si m-a sarutat inapoi. M-am intors sub vraja ei. Seara curand, s-a transformat in noapte, dar totul ne aflam in continuare aici. Nu imi puteam imagina o persoana mai buna cu care sa imi petrec noaptea. Anna a devenit incet, totul meu, viata mea, locul meu sigur, dragostea mea.

__

A/N: Sa va amintesc eu comentez pe masura ce traduc, deci ce sa vezi si sa nu crezi? O fantoma care poarta costum de baie... nimic ciudat pana aici. Chiar nimic surinzator ba. Ce va tot mirati atat? N-ati mai vazut fantoma sa faca baie? N-ati mai vazut fantoma sa se poata imbraca si dezbraca? Ba, dar in urma sunteti rau. Nici n-am ce sa mai discut cu voi, gata. 

Sa vedeti si sa nu credeti? Fantoma hoțomană, in atac, fura costume de baie, cine stie ce i-a mai furat, chilotii, vreun bici ceva. 

Intrebare: Cati izomeri geometrici pot porni de la 2 heptadiena? 

- Nu stie nimeni raspunsul, dar habar n-am ce intrebare sa pun :)

The Sexton House - horror *romanian*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum