The Sexton House - horror *romanian*

33.

Am ajuns in camera mea, in speranta de a trage un pui de somn, inainte de a-i spune lu Anna despre noua mea descoperire. Stiam doar ca va dori sa se indrepte inspre acolo unde ii voi spune. Mi-am lovit pantofii cu piciorul, dand cu ei jos si m-am culcat in pat, in speranta de a adormi imediat. 

Se parea ca au trecut doar cateva minute de cand am adormit, dar cand m-am uitat la ceasul de pe noptiera, era 5:03. M-am rostogolit in pat, pentru inca cateva minute, pana cand am inceput sa aud o burnita de ploaie lovind acoperisul. Stateam in pat, lovind salteaua cu picioarele. M-am ridicat, ducandu-ma la baie si m-am spalat pe dinti, deoarece respiratia mea nu avea un gust atat de bun. Dupa ce am terminat la toaleta, am inceput sa o caut pe Anna.

Scarile au scartait, cu fiecare pas pe care il faceam, dar nu era la fel de infiorator cum obisnuia sa fie. Am invatat sa ignor zgomotul si sa ma concentrez pe motivul pentru care urcam, si anume, a o vedea pe Anna.

Am impins usa, deschizandu-se, scartaind. Am apasat intrerupatorul, dupa ce am vazut-o pe Anna stand in patul ei.

"Buna ziua."Am spus facandu-i cu mana. Ea a zambit viu la mine.

"Hei, ce faci?"Am mers mai aproape de ea, pana cand m-am asezat pe marginea patului.

"Bine, bine. Am venit sa-ti spun despre descoperirea mea."I-am spus emotionat, am aruncat mainile in sus ca un idiot, care stiam ca sunt.

"Oh, intr-adevar? Spune-mi totul!"Am inceput sa-i spun, dar apoi m-am gandit ca ar fi o idee mai bine sa-i arat.

"Deci ce spui?"Vrei sa vii acolo cu mine?" Ea a analizat oferta, inainte de a se uita la mine cu un zambet luminos pe buze, insemnand da.

Ne-am indreptat in jos pe scari si pe veranda din spate, unde, am traversat curtea pana in fata portii cimitirului. Am apasat manerul care mentinea poarta inchisa, lasand-o pe Anna sa iasa inainte, pentru ca eu sa inchid poarta in urma noastra.

"Este in partea din spate a cimitirului, deci va dura cateva minute sa ajungem acolo."I-am spus Annei, care parea ca a cazut pe ganduri. Voiam sa o intreb la ce se gandeste, dar nu voiam sa fiu prea bagacios. Devine enervant cand cineva ma intreaba la ce ma gandesc sau de ce par suparat. Devine sincer, enervant, dar ceva mi-a spus sa o intreb oricum.

"Esti bine?"I-a luat un minut ca sa raspunda. "Da, da. Sunt bine. Ma gandeam." Am dat din cap, gandindu-ma sa nu intrec limita, dar stiam ca e ceva in neregula.

"Esti sigura ca nu s-a intamplat ceva? Poate e ceva la care te gandesti?" Uram mereu sa ghicesc la ce se gandeau fetele. Fata asta e diferita, asa ca nu ma deranja.

"Acest cimitir imi aduce doar amintiri..." A rabufnit, uitandu-se la mainile ei. M-am oprit din mers, incercand sa-mi dau seama de ce ar supara-o un cimitir, in afara de ceea ce era evident, era doar un cimitir.

"Poti sa-mi spui, orice ar fi. Daca as stii despre ce e vorba si de ce esti suparata, as incerca sa repar totul."Ideea mea suna mai bine in cap, dar stiam ca ii va placea sa vada acel loc. 

"Este pur si simplu, faptul ca cineva foarte special pentru mine este ingropat aici si ma face sa ma gandesc la toate momentele petrecute."Am dat din cap intelegand si am spus: "Daca vrei sa te intorci, eu nu te opresc. Nu trebuie sa mergi. Sincer nu e asa mare lucru daca nu mergem."Ea si-a scuturat capul, dar nu inainte de a ma prinde de mana.

Am mers in tacere in sunetul noptii, cand toate creaturile stateau la panda. Odata ce am ajuns in partea din spate a cimitirului, am pasit in padure, stand aproape unul de altul, deoarece umbra copacilor nu lasa nici un pic de lumina sa treaca printre ei. Intr-un fel sau altul, am reusit sa-mi amintesc drumul, chiar si in noaptea intunecata.

"E sigur ca e infiorator aici."Am soptit, nu mai incercam sa sun barbateste din moment ce, evident, nu functiona, deoarece eram putin ingrozit de intuneric.

"Sunt de acord, dar este, de asemenea, linistitor. Esti doar o pisica speriata."Anna mi-a tachinat. I-am lovit umarul cu al meu si ea m-a lovit inapoi. "Nu-s o pisica speriata, mie pur si simplu, nu-mi place intunericul."Anna a ras inainte de a spune. "E in regula sa iti fie frica, Harry. Tu esti in viata, asa ca ai dreptul sa iti fie. Eu sunt moarta, asa ca nu ma prea ingrijorez cu privire la vreun atac sau orice altceva ce m-ar putea speria."Am dat din cap, stiind ca are dreptate, dar inca uram faptul ca imi era frica ca un copil mic.

"Ei bine, se pare ac am ajuns."Am zis, uitandu-ma spre raul mic. Am prins mana Annei si am tras-o cu mine in apa, pana cand am intrat in ea. Am stat jos si mi-am bagat picioarele in substanta calduta. Am tras tricoul si blugi de pe mine, ramanand doar in boxeri. M-am strecurat sa inot in apa, asteptand-o pe Anna care ezita sa intre.

"Ce s-a intamplat? Ii este cuiva frica de putina apa?"Am sicanat-o, intr-o voce de copil. S-a uitat la mine cu mainile pe solduri si a spus. "Eram doar socata de faptul ca te-ai dezbracat in fata mea."Am ras, chiar daca, probabil, ar fi trebuit sa o trag in apa cu mine, dar uneori trebuie sa traiesti un pic salbatic.

"Oh, imi pare rau, nu am stiut ca fantomele nu se pot distra."Am ras, iar fata Annei era nepretuita. "Harry! Sunt o doamna si nu ar trebui sa spun unele lucruri!"A tipat apoi a ras de mine. Am ridicat din umeri, fiind atent la fatul ca ea e janata.

"Ai de gand sa intri? Sau ma faci sa te trag aici?"Am dat din sprancene, inainte sa inot spre margine, iesind din apa, in timp ce Anna clatina din cap, spunand ca nu vrea. Eu am ras si am apucat-o de talie, aruncand-o in apa. Ea s-a ridicat la suprafata dand cu mainile in apa, inainte de a spune:

"Harry! Ce e in neregula cu tine?" A ras. 

"Asta a fost amuzant, nu minti, nu spune ca aproape te-am omorat, pentru ca asta te-ar face o mincinoasa."Am ranjit la ea. Ea si-a ingustat ochii albastrii ca oceanul la mine inainte de a spune: "Tu esti altceva."

Amandoi am inotat pentru ceva timp, Anna a stat aproape de mine, ceea ce nu ma deranja deloc. Dupa aproximativ o ora in care am vorbit doar vorbe mici. "AI fost vreodata indragostit?" Intrebarea lui m-a luat prin surprindere. Am tusit inainte de a raspunde.

"Am crezut ca am fost, la un moment dat, dar acum cand ma gandesc in retrospectiva, realizez ca nu a fost dragoste, ci doar dorinta si ideea de a fi impreuna cu cineva. Tu ai fost?"

"Da. Am fost indragostita nebuneste de un baiat, el era sufletul meu pereche. Eram completi impreuna, in orice mod posibil."Dintr-un motiv ciudat simteam un fel de gelozie, pentru tipul de care Anna, presupunea ca a fost indragostita nebuneste. Stiu ca acest lucru ar fi trebuit sa se intample in viata ei umana, dar m-a luat prin surprindere.

Anna si-a impachetat picioarele in jurul taliei mele cand a inceput sa se scufunde mai jos in apa. Ochii ei ma priveau cu atentie inainte sa fie atintiti in alta directie. I-am pus o mana pe sold, iar cealalta pe obrazul ei stang. La randul sau, fata ei s-a confruntat cu a mea. S-a uitat in sus cu genele ei lungi, inainte de a spune, 

"Corecteaza-ma daca gresesc, din moment ce a trecut atata vreme de cand am stat in aceasta pozitie, dar nu trebuia sa ma saruti chiar acum?"A ranjit genele ei lungi, batandu-se de ale mele. Am chicotit, inainte de a spune:

"Ai dreptate, Anna."M-am aplecat, lasandu-mi buzele sa se lipeasca de ale ei, cand gurile noastre mute s-au sincronizat, ca si cum ele ar fi fost facute unele pentru altele. I-am apucat partea din spate a coapselor si am adus-o mai aproape de corpul meu, pentru a avea o aderenta mai buna. Am continuat sa ne sarutam inainte de a ma trage departe si a incepe sa ii sug gatul, lasand mici saruturi mici.

Chiar daca Anna nu putea simti niciunul dintre aceste saruturi, pentru ca ea era, de fapt, moarta, eu inca simteam nevoia sa continui cu mici muscaturi, lasandu-le de-a lungul gatului.

__

A/N: Sa mai vada dracu, fantoma pregatind micul dejun si inotand. Astea sunt fantome de gasca. Sa imi mai spui ca are Anna si un costum de baie sexy acum, ca asta ar lipsi. Si inca ceva, cand iese din apa, nu i se uda rochia? E rochie fantoma? Cum ar fi ca fantomele sa fie dezbracate? Pana la urma, hainele nu se descompun, numai corpurile lor. Dar cum ar fi?

HARRY STYLES A PUPAT FANTOMA, REPET, i-a bagat limba pe gat la moarta. REPET, SOC, SOC. 

Intrebare: Chiar credeti ca Anna nu simtea nimic?