41

426 62 67
                                    

Harry's POV

Simteam cum vantul si ploaia imi sfasiau hainele pe masura ce Anna mergea pe drumul facut de copacii din spatele cimitirului Era ciudat sa spun ca de fapt ma simteam atat de viu cand eram cu Anna. Poate parea stupid sa spun asta, dar ea mi-a permis sa fiu sincer si sa fac lucruri pe care nu le-as fi facut vreodata inainte sa o intalnesc. In fiecare zi, cand nu sunt cu ea, simt aceasta nevoie sa o gasesc si sa fiu cu fata asta uimitoare, dar stiu ca timpul nostru este limitat si asta ma intristeaza profund. Stiu ca poate intr-o zi ea nu se va mai arata. Trupul si sufletul vor trece in nefiinta. Incercam sa nu ma gandesc la asta, dar si sa ma pregatesc in acelasi timp ca sa nu fie un soc prea mare. 

"Cred ca suntem destul de departe, acum putem incetini."Anna a spus, dupa ce m-a vazut luptandu-ma sa tin pasul. Gafaiam si probabil transpiram ca un porc, daca nu ar fi plouat.

"Asta-i o idee buna, vreau o pauza."Am ras in timp ce mi-am dus mana la piept. Am incetinit ritmul pe masura ce am ajuns mai aproape de intrarea in padure, care se afla doar la cincizeci de metri distanta. Am hotarat sa ma odihnesc pentru un minut inainte de a continua sa merg prin padure. Am luat loc langa mormantul lui Daniel Sexton. M-am uitat la piatra, sperand ca imi va spune cine era baiatul asta.

"Era un copil dulce."M-am uitat in sus pentru a o vedea pe Anna uitandu-se la mormant, cu un aspect sumbru pe fata, n-am putut face nimic altceva decat sa intreb, 

"Il stiai? Ai vreo legatura cu el?"Mintea mea a inceput sa creeze intrebari constante, la care aveam nevoie de raspunsuri. Anna parea sa ezite sa vorbeasca, de parca tinea un secret fata de mine.

"Vreau sa fiu sincera cu tine, Harry, dar nu vei intelege niciodata ce iti spun  fara sa-ti explic totul si nu sunt suta la suta sigura daca sunt gata sa renunt la toate astea." Stiam ca acum trebuia sa fie ceva  urias, un mare secret pastrat foarte bine.

"Sa nu iti fie frica sa imi spui. Promit ca nu te voi judeca si nici nu ai de ce sa te ingrijorezi. Vreau sa-mi spui asta, dar nu vreau sa te simti fortata."

"Nu este ceva ce as putea sa-ti spun in cateva minute, Daniel a jucat un rol foarte important in felul in care a venit in viata mea si cred ca are legatura cu motivul pentru care nu pot trece peste."Anna s-a asezat langa piatra si a sters zona unde era gravat numele lui. 

"Te rog, Anna."Mi-am asezat usor mana pe obrazul drept si i-am intors fata sa ma priveasca. M-am uitat in ochii ei si am spus: "Te rog." Si-a intors privirea spre  mine si apoi spre piatra. S-a ridicat incepand sa umble si sa cante o melodie. Vocea ei timida a cantat putin cate putin pana a terminat toate versurile.

"Daniel a fost fiul meu."Cuvintele i-au parasit buzele, iar eu am ramas socat, cum ar fi putut sa-mi scape asta? Toate cartile pe care le-am citit despre ei, cum as fi putut rata faptul ca Anna ar fi putut fi mama? Stiam ca daca Anna ar fi putut simti  orice fel de emotie, probabil ar fi fost foarte suparata, in special in timp ce canta acel cantec frumos.

"Imi pare foarte rau pentru pierderea ta, dar ce s-a intamplat cu el?" Vreau sa stiu din ce in ce mai mult si chiar daca inima imi spune sa fiu recunoscator ca mi-a spus macar atat, creierul meu murea sa afle mai multe raspunsuri. Anna a aruncat o privire la mine si a spus,

"Asta e partea in care trebuie sa iti explic totul."Ploaia a continuat sa cada peste noi. Voiam ca Anna sa-mi dezvaluie totul, dar stiam ca asta nu e prea usor pentru ea.

"Sunt numai urechi, sa nu iti fie frica, nu o sa te judec."Practic o imploram sa spuna orice informatie din trecutul ei si ce s-a intamplat cu ea si fiul sau. Imi pasa atat de mult de ea si voiam sa o cunosc mai bine.

"Bine, o voi face."A spus in cele din urma dupa cateva minute in care nu a scos niciun cuvant.

___

A/N: Care e din Ploiești? În septembrie vin la tine, oricare ai fi :)

Din cate imi suna mie din poveste, se pare ca Daniel ar fi copilul ei?!? Voua nu vi se pare? Nici eu nu am citit povestea pana la capat si o citesc o data cu voi. Deci tot ce se intampla aici e nou si pentru mine.

Ba, ba, deci eu postez comentariile mele pe baza capitolului pe masura ce il traduc, ba, v-am zis ba eu ca e copilul ei, baa. Sa ne intoarcem la capitolul in care a aparut pentru prima oara Daniel Sexton si sa va dau o ciocolata celor care ati zis ca e copilul ei. \:Ö Ba nu cred. 

De abia astept sa traduc urmatorul capitol, deci de abia astept sa vad ce s-a intamplat.

Intrebare: In ce circumstante credeti ca a ramas insarcinata? Si de ce este fiul ei mort? 

Dedicatione mai jos, amicii <3

The Sexton House - horror *romanian*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum