The Sexton House - horror *romanian*

9.

"Cine-i Anna?" Cuvintele mamei mele se redau in mod constant in capul meu. Ce-ar trebui sa spun? Ca se intampla ca o fantoma sa traiasca in mansarda mea? In nici un caz. Nu pot sa-i spun!

"Harry, ma asculti?" Nu, mama, nu te ascult. Ea trebuie sa fi spus ceva ce nu am auzit. "Te-am intrebat, cine este Anna. Are micutul meu baietel o prietena despre care nu mi-a spus?"

De ce ar crede ca am o prietena? Tocmai m-am mutat aici. "Ei bine, asa-i?"A raspuns cu o spranceana ridicata, ridicandu-si mainile si punandu-le in solduri.

"Eu, trebuie sa fi cazut ceva. O sa verific mai tarziu."Nu exista nici o posibilitate sa ma intorc acolo, chiar acum. Ultima data cand am vazut-o ea s-a facut bine inteleasa ca nu ma place."

"Ei bine, daca ai avea una, nu m-as fi suparat... desi chiar nu-mi place ideea de a avea o alta femeie in viata ta."Incerca sa-mi spuna, vocea ei cracand, ea fiind pe cale sa planga sau ceva. Dumnezeule, sper ca nu sunt intr-o stare prea bine si n-am de gand s-o consolez pe mama. Ea poate face orice situatie trista plangand destul de credibil. "Mi-e teama doar ca o sa gasesti pe altcineva si o sa uiti de mine. Harry, esti singurul meu copil, este greu pentru mine sa te vad crescand. Mutarea ta aici, in Kentucky, mi-a rupt inima."

Ea practic, a inceput sa planga in hohote in timpul conferiunii, si tot ce puteam face era sa o imbratisez, spunandu-i ca nu o voi uita."Te iubesc, Harry, acum da-mi un sarut."Ea s-a intors cu fata, pentru a-mi arata obrazul.

Imi placea mama, foarte mult, dar n-aveam de gand sa o sarut. Am douazeci si unu de ani, e norocoasa ca inca o mai imbratisez. "Cred ca e bine, mersi oricum."M-am tras inapoi."

"Bine. Am inteles. Crezi ca esti prea mare ca sa-i dai mamei tale un sarut, inteleg. Nu e ca si cum eu ti-am dat nastere. Acele zece ore de travaliu chiar nu s-au simtit bine, dar ok!" Asta e un alt lucru la care mama e muna: sa ma faca sa ma simt vinovat, daca nu-i dau tot ce-mi cere; sau sa-mi cer scuze pentru tot restul vietii.

Am gemut, oferindu-ma sa-i las un sarut pe obraz, stergandu-ma la gura dupa aceea. "Esti inca baietelul lu mami."A zambit si mi-a ciupit obrajii. Jur ca daca nu incepe sa ma trateze ca pe un adult, jur ca o sa gasesc un prezervativ si o sa-l arunc in ea, amintindu-i ca nu mai am cinci ani.

"Baiatul meu este atat de frumos. Asta-i meritul meu." A zambit si si-a examinat munca; adica pe mine.

"Mama, asta-i cam ciudat."Am spus distrugandu-i complimentele.... Sau poate se complimenta singura. Nu sunt foarte sigur.

"Taci sau te pedepsesc." M-a avertizat, aratand cu degetul spre mine si chicotind pentru ea. Stia ca asta ma enerva, dar tot o facea.

Ea mi-a cerut sa ne uitam la un film. Parea o idee buna la inceput, pana cand ea a scos un film de cand eram eu mic si traiam in Londra. Copilul de mine statea intr-un scaun, in timp ce mama ma hranea cu ceva care arata ca o fasole verde. Aratam dezgustat de mancarea din gura mea, dar intr-un fel eram si bucuros.

"Oh, uita-te la cat de mic erai!" Mama a inceput sa planga. M-am ridicat ca sa schimb clipul inainte ca mama sa aiba o cadere psihica pentru ca, copilul ei a crescut.

Am schimbat clipul si m-am usurat cand am vazut ca eram un copil: asezat pe mocheta in camera noastra veche de zi. Am inceput sa ma tarasc in fund pe podea, tragand trenuletul meu de jucarie, dupa mine. Parul meu era blond atunci, nu sunt sigur de ce nu aveam inca buclele mele dezordonate, dar aveam parul auriu, nu maro.

Se pare ca videoclipul arata destul de normal, nimic neobisnuit, pana cand a aparut el. Strigatele au inceput, urmat de diverse lucruri care se spargeau si mama plangand ca el sa se opreasca. Inainte sa ne amintim de acea durere, m-am ridicat si am tras caseta afara, aruncand-o la pamant. M-am pus pe canapea.

"Harry, imi pare rau, n-am stiut ca el e in ea!"A spus, fiind preocupata, sa-si gaseasca cuvintele. "Harry, vorbeste cu mine!"M-a implorat. Nu voiam sa vorbesc si nu o sa vorbesc. Nu despre el.

"Lasa-ma-n pace! Nu vreau sa vorbesc vreodata despre el. D-Doar arde caseta! Nu vreau sa-l mai vad din nou."Nu voiam sa tip la ea, dar nu puteam sa fac nimic. Acel om ne-a ruinat vietile.

Cateva minute mai tarziu, am auzit pasii ei scartaind pe podea, pana cand nu le-am mai dat atentie. M-am rostogolit in partea cealalta si am adormit, oameni mari si o fata intr-o rochie alba mi-a umplut visele.

***

In dimineata urmatoare, m-am trezit sa fac un dus si am mers in bucatarie. Aveam nevoie de ceva de lucru astazi, asa ca sper ca mama nu se va supara.

Cand am intrat in bucatarie ea statea la tejghea, cu o ceasca de cafea in mana. "Ai dormit bine?"A vorbit prima.

"Da."Am mintit. Am dormit oribil. El mi-a umplut visele, m-a provocat sa ma trezesc in mijlocul noptii; cu sudoare pe frunte.

"Asta e bine."

Mi-a turnat o ceasca de cafea si am apucat un mar de pe tejghea inainte de a-l musca. Probabil ca trebuia sa-i spun mamei ca lucrez astazi, dar stiam deja ca va fi nemultumita, dar poate sa treaca peste asta.

"Trebuie sa ma duc la munca astazi, asa ca poti sa stai aici sau sa te duci prin oras."Am spus. "Probabil o sa vrei sa te duci prin oras, e destul de plictisitor aici."De fapt, mama nu e plictisitor aici, dar eu doar nu vreau ca tu si micuta fantoma sa va vedeti una pe alta.

"Cred ca o sa plec prin magazine, poate au niste chestii dragute si antice pe aici."Si-a pliat mainile in fata.

"Poate."Am soptit, sorbind din cafeaua mea. Dintr-o data o bataie in usa ne-a deranjat.

___

A/N: "Eu doar nu vreau ca tu si micuta fantoma de la etaj, sa va vedeti una pe alta. " - cine zicea ca Harry nu-i amuzant? Da, meritati un bocanc in gura.

Si inca ceva: "Who's Anna?" - Anna is a beast, Anna is a beast. Anna is a beast, beast, beast.

Intrebaree: Cine credeti ca bate la usa?

Si inca ceva: Daca credeati ca Spem Donor si The Sexton House, sunt niste carti doar de perversitate, respectiv Horror, v-ati inselat. Amandoua contin si drama, si din aceste capitole, o sa va dati seama despre ce vorbesc.

Sa fiu sincera, mama lui Harry o sa se reincarneze in mine, peste 10 ani. Gen: A, e ok, nu-i da mamei tale un pupic. Nu e ca si cum eu ti-as fi dat viata si am stat 10 ore in travaliu cu tine, ca sa fii bine. Dar e ok.

O iubesc pe femeia asta. Eu am citit cartea pana la capitolul 7 (recunosc) apoi am cerut permisiunea, apoi m-am ocupat prea mult cu tradusul si n-am mai avut timp s-o citesc. Dar daca o citeam pe toata, nu mai aveam nici un interes s-o traduc ( cam asta s-a intamplat cu dear daddy, pe care trebuie s-o iau de la capat cu tradusul) :3 Deci... doamnelor si domnilor, oficial, de la capitolul asta, eu o sa citesc pe masura ce traduc, adica o sa citesc cu voi. Deci... acum am si eu intrebari cum are toata lumea. Deci, asta-i doar o presupunere de-a mea. Pe Gemma o cheama si Anne... Deci... Anna s-ar putea sa fie Gemma. Pentru ca in majoritatea fan fiction-urilor exista si Harry si Gemma. Nu? Dar daca ar fi Gemma, atunci Anne de ce spune ca are doar un copil? Poate nu-i Gemma? Si cine naiba era baiatul ala mic, din capitolul 7 sau 8? Ala a carui piatra de mormant a gasit-o Harry? Cine estii copile, reincarneaza-te intr-un cartof si vorbeste cu mine!!! Am nevoie de raspunsuri. Doamne!!!

De asemenea am postat capitolul final din Dollhouse