The Sexton House - horror *romanian*

16.

Atentie! Din punctul meu de vedere, eu ii dau libertatea Annei s-o omoare pe Madison, jur.

"Harry, ce s-a intamplat?"Frica i se putea citi pe toata fata cand m-a cautat cu privirea pentru o explicatie.

Am bajbait cateva cuvinte, nestiind ce sa spun; sau daca ar trebui sa-i spun ceva.

"Harry, raspunde-mi, incepi sa ma sperii."Mi-a apucat mana si ochii ei s-au intalnit cu ai mei. Eram pe cale sa vorbesc cand un sunet ascutit al unor tunete s-a auzit de afara.

"E-Eu iti pot explica... dar nu chiar acum."

Inainte de a-i spune lui Madison sa stea jos, in timp ce eu aveam de gand sa ma duc sa vad de unde venea zgomotul, chiar daca stiam exact ce este, am facut doi pasi spre sursa zgomotului, dorindu-mi sa termin cu asta.

Dupa ce am ajuns la partea de sus a scarilor, m-am oprit la usa si am luat o respiratie adanca. Mi-am plasat mana pe cleanta, deschizand-o usor. Ploaia cadea afara, acoperita de fulgere si tunete, ceea ce facea chestia asta de zece ori mai cumplita.

Am intrat, cautand prin camera, orice semn de-al Annei. Din fericire, nu era nici unul. Probabil faceam unul dintre cele mai stupide lucruri din viata mea; am blocat usa in spatele meu, pentru a o pastra pe Madison in sigurantal. Daca Anna a aruncat un cutit in mine fata sa clipeasca, atunci nu vreau sa ma gandesc ce i-ar putea face lui Maddy.

Am mers langa fereastra, care nu era prea ridicata, atunci cand am apucat rama de lemn. Eram pe cale de a ma intoarce si a pleca, cand am auzit un planset. Pentru o secunda am crezut ca-i Madison, dar era prea aproape.

M-am intors usor, uitandu-ma crucis pentru a vedea in intuneric, si acolo, statea, in coltul camerei, nimeni altcineva decat Anna Sexton. Am facut un pas spre ea, n-aveam de gand sa fac nimic, doar sa ma asigur ca nu-mi joaca ochii feste.

"Ce vrei?"A scuipat, privind in sus la mine. Am facut in pas inapoi, nu m-am asteptat sa vorbeasca. Avea spatele lipit de perete cu genunchii trasi la piept, rochia lasandu-i genunchii descoperiti. "Ei bine? Ai de gand doar sa stai acolo sau sa-mi raspunzi?"A ridicat tonul. "Sau vrei sa plang mai tare?"Mi-am inghitit limba de teama ca as putea spune ceva gresit si ea va incerca sa arunce cu un alt cutit in mine.

"Voiam doar sa vad de unde venea zgomotul."Am soptit, privind in jos. Ea radea.

"Ei bine, era de la mine, am spart oglinda de acolo."A aratat spre coltul opus al camerei, iar acolo era o oglinda sparta. Era spulberata in cea mai mare parte, doar cateva cioburi stand pe podea.

"De ce ai spart-o?"Trebuia sa intreb. De fapt, chiar imi placea sa intreb.

"Nu e treaba ta."A tipat si s-a ridicat, fixandu-si rochia. Am facut un pas inapoi, pastrand distanta. Chiar nu voiam sa stau prin preajma ei, pentru ca nu voiam sa mai arunce cu vreun cutit in mine sau mai rau: sa fiu ucis de o fantoma. Ma intreb cum ar primi mama vestea asta. Probabil nu prea bine.

Anna a facut un pas spre mine. M-am uitat in jur, in speranta de a gasi vreo arma, dar, din nefericire, nu era nici una. Am gasit o sticla in apropierea picioarelor mele si m-am aplecat sa o ridic, observand o pereche de picioare goale in fata mea. M-am ridicat incet, venind ochi in ochi cu Anna.

"Bau!"Am tresarit inapoi la zgomotul brusc, ceea ce mi-a facut picioarele sa vina in contact cu cioburile de sticla. Am blestemat respirand profund, cand am simtit sangele deja curgandu-mi, simtindu-ma obligat sa-mi acopar taietura.

M-am dat inapoi, tinandu-mi in frau nevoia de a o lasa dracu pe Anna acolo si a fugi pe usa. M-am apropiat usor de usa, deblocand-o si iesind usor. Inainte sa fac asta, m-am oprit si m-am intors pentru a ma uita la ea, doar pentru a-i vedea expresia usor nevinovata acoperindu-i caracteristicile.

"Nu veni jos."Cu asta, am inchis usa si am schiopatat in jos pe scari, Madison prinzandu-ma de brat la mijlocul drumului si vazandu-mi piciorul sangerand.

"Oh, Doamne, ce s-a intamplat?" M-a luat de brat, echilibrandu-mi greutatea prin punerea mainii mele peste umarul ei stang.

"Mi-am dat seama ce era zgomotul ala."Am ras dureros. "Oglinda s-a spart si eu am fost atat de inteligent incat am pasit pe acolo- chiar am calcat in cateva cioburi."S-a uitat la mine cu ochii ingrijorati.

"Oh, saracutul de tine." M-a dus in camera si m-a ajutat sa stau in pat. "Stai aici, ma duc sa iau trusa de prim ajutor."A fugit, nu stia unde este, dar stiam ca o va gasi.

Stateam pe spate, gandindu-ma la cat de trista arata Anna. Aproape arata vinovata, dar de ce? Cum ar putea fi? E moarta, nu-i asa? Aveam atat de multe intrebari si nici un raspuns. E ca si cum tot ce stiam despre fantome erau doar minciuni. Pentru ca, unu, ma gandeam ca ele chiar existau; si doi, ca au sentimente. Ea putea plange, dar era moarta! Cum este posibil? Lucrul asta, nu stiu, chiar ma tenta sa-l aflu.

"Am gasit-o!"Madison a venit cu trusa de prim ajutor si a deschis caseta, scotand un bandaj steril, tampoane de bumbac si un fel de dezinfectant.

"Asta poate sa te doara putin."S-a uitat la mine, in timp ce statea in genunchi. Picioarele mele erau atarnate pe pat, oferindu-i acces la taietura. Mi-am dat capul pe spate, pregantindu-ma pentru senzatia de usturime.

A sters incet taietura, a curatat-o, inainte de a lua o penseta si a incepe sa scape de sticla. Am clipit la durere, dar nu era ceva la care nu puteam rezista- chiar daca practic plansetele mele se auzeau pana la etaj.

Dupa cateva minute, dupa ce a terminat sa-mi ciuguleasca cioburile din picior, a inceput sa-l panseze cu o panza alba.

"Gata, totu-i bine."S-a intors la mine si a zambit.

"Multumesc." M-am ridicat pentru a o imbratisa, dar intr-un fel buzele noastre s-au atins si nu ne-am mai putut opri. Am asteptat asta toata ziua, de cand am intalnit-o, asa ca de ce m-as opri?

A inceput sa traga de camasa mea, incercand sa o descheie. Am lasat-o sa o arunce pe podea inainte ca mainile ei sa incepa sa-mi maseze pieptul gol, ceea ce mi-a facut inima sa bata puternic. Am continuat sa ne sarutam cand m-a impins pe pat. Spatele meu ciocnindu-se cu salteaua moale, trupul sau presandu-se impotriva mea. A inceput sa-mi sarute gatul inainte de a ne rostogoli, eu ajungand deasupra ei.

Am ajuns pana la noptiera, oprind lumina si continuand ceea ce am inceput.

A/N: "Nu veni jos."Cu asta, am inchis usa si am schiopatat in jos pe scari[ ...] Auzi amica? Nu prea crezi ca-ti testezi norocul? Adica... da-o dracu de treaba, e o fantoma, nu caine.

Asa te faci, fa, tu comoda la el in casa? Dati-as disper cu paru la urechi. Hua. Cine voteaza sa o dam pe Madison afara din casa? Daca-i trag un sut, se roaga sa-i mai trag unu. Hua. Vi la om in casa ca sa te tavalesti cu el. Pai el are piciorul ranit si inca ceva; in timp ce traduceam partea cand ii ingrijeste piciorul ma si gandeam: Bai, ar fi culmea sa se tavaleasca cu ea acum, adica cum mai f... fara picior? Nu e normal.

Am doua intrebari:

1. De ce credeti ca plangea Anna?

2. Ce i-ati face lui Madison daca ati fi in locul Annei?