The Sexton House - horror *romanian*

8.

Odata ce am deschis usa complet, amandoi am intrat. Un pat mic era impins in perete, impreuna cu o oglinda masiva.

Nu era la fel de intuneric, precum ma asteptam, avand in vedere ca fereastra era ridicata, si bucati mici de lemn erau aruncate langa ea. Cred ca au cazut de-a lungul anilor.

"Nu e nimic aici, sa ne intoarcem jos, inainte sa se intample ceva,"Charlie a incercat sa ma convinga.

"Nu, trebuie sa ne uitam in jur sa vedem ce putem gasi," I-am spus, am mers pana la fereastra.

"Nu m-as pune cu ea, daca as fi in locul tau."Charlie m-a avertizat. Am rupt o mica bucata de lemn, care era agatata de o parte din fereastra, uitandu-ma la ea.

"Cred ca ar trebui sa deschidem fereastra,"I-am spus, tragand de ea. Ea incepea sa cada oricum, deci nu era nimic daca o dadeam jos cu totul.

"Eu chiar nu cred ca-i o idee buna."M-am intors spre Charlie.

"De ce esti asa de speriat? Nu vrei sa ne dam seama ce se intampla?"

"Am incercat sa fac asta, pentru mai bine de treizeci de ani, in acest timp am invatat ca-i mai bine s-o las balta."E nebun daca nu vrea sa ma ajute sa rezolv cazul asta (daca-l pot numii un caz).

Pe fereastra scria "Pericol: Aveti grija."dar, sincer, daca am de gand sa traiesc aici, chiar voiam sa aflu de ce Anna Sexton bantuie acest loc.

"Ma intorc jos. Fii atnet."Mi-a spus, inainte de a disparea pe usa. Nu pot sa cred ca era intr-adevar speriat, nu e ca si cum l-am tarat aici in mijlocul noptii. Prima data cand am vazut-o a fost tarziu in noapte, sau dimineata foarte devreme, iar acum era inainte de rasaritul soarelui.

Mama mea va veni maine, deci sper ca Anna se va linistii si nu o va speria. As face orice pentru ca ea sa nu coboare, adica, literalmente, tocmai m-am mutat aici acum o saptamana. Ultimul lucru de care am nevoie este ca mama mea cicalitoare sa-mi spuna cat de murdara e casa mea, chiar daca nu era.

O iubesc de moarte, chiar o fac, dar uneori, trebuie doar sa ma lase in pace si sa-si tina gura. Asta e motivul pentru care m-am mutat: Eram satul de sacaiala sa constanta si de natura ei aroganta.

Ea trebuia sa-si gaseasca un om care sa-i dea ceea ce are nevoie, trebuie sa gaseasca pe cineva care s-o tina ocupata. Poate ca ar trebui s-o intreb inainte s-o inscriu pe vreun site de matrimoniale... Mama pe un site de matrimoniale? Da, chiar o sa se intample.

Am alergat in jos pentru a lua o matura, cautand-o peste tot in bucatarie, atunci cand am auzit soneria. M-am oprit din cautari, indreptandu-ma spre usa.

Cred ca Charlie a plecat, pentru ca nu era de gasit. Am deblocat usa, deschizand-o fara probleme, ochii mei marindu-se la vederea persoanei din fata mea. "Mama! Ce faci aici?" Am fost uimit sa-i vad picioarele inaintea mea.

"Ei bine, am venit sa-mi vad copilasul. Ce altceva as putea face?" M-am luptat sa ma abtin sa nu comentez la cuvantul 'copilas'. Nu mai sunt un copilas, am douzeci si unu de ani, pentru numele lui Dumnezeu.

"Dar m-am gandit ca n-o sa vi pana maine?"De ce ar fi venit astazi? Sunt pe departe de a fi gata, pentru a o primii, chiuveta este plina de vase si mancare, este gunoi peste tot in dormitorul meu si sa nu mai vorbesc despre fantoma de la etaj!

"Eu doar nu puteam sa mai astept sa te vad."

"Nici n-a trecut o saptamana." I-am amintit rautacios.

"Ai grija la atitudine."M-a avertizat, aratand cu degetul spre mine. Si asta era motivul pentru care n-am vrut sa mai stau cu mama, ma trata ca pe un copil. Tocmai ii spusesem adevarul. "Ei bine, ai de gand sa ma inviti inauntru, sau ai de gand sa-ti lasi mama cu dureri de picioare, aici in caldura?"Am fost tentat sa-i spun 'da', dar apoi am zis ca mai bine-i spun, nu.

"Da, da, intra."Am deschis usa pentru a putea intra.

"Aici pute."Acestea sunt primele cuvinte pe care le-a spus, tinandu-si nasul cu mainile si unghiile sale perfect facute.

"Casa este veche, ce pot sa spun?" Si-a dat parul de pe frunte, pe spate. Eram pregatit pentru o alta prelegere de-a ei.

"Harry, draga, ti-am spus ca e o idee idioata."Si asa e. Mama mi-a amintit, pentru a suta oara, chiar si cand am cumparat casa, ca era o idee proasta.

"Stiu, mama..."

"Lasa-ma sa termin."Dar nu voiam sa termini! "Te-am avertizat cu privire la cumpararea acestei bucati de... Care e cuvantul?"

"Bucati de rahat."Am intrerupt-o ranjind.

"Harry! Ce ti-am spus despre injuraturi?" Jur ca aveam de gand s-o dau afara inainte sa se termine saptamana.

"Mama, am douazeci si unu de ani. Pot sa spun 'rahat', daca vreau si orice alt cuvant vreau." M-am asezat pe un scaun si mi-am pus mainile in san.

"Doar sa stii, te-am avertizat."A bufnit, apoi a plecat Dumnezeu stie unde.

* * *

Ultimele cateva ore petrecute cu mama mea au constat in contraziceri si certuri constante, spuneam cateva glume mai colorate ( pentru care-mi primeam cateva palme peste ceafa) si apoi ea-mi amintea de greselile mele. Cum ar fi, ia ghici, faptul ca am cumparat casa asta.

Sa fiu sincer, nu pot sa astept ca mama sa plece. O iubesc foarte mult, dar ea pur si simplu, nu stie cand sa taca. "Harry, ce ai de gand sa faci in orasul asta mic?"Vocea ei mi-a intrerupt gandurile.

"Um, nu sunt foarte sigur, n-am avut timp sa ma uit prin jur. Am fost ocupat."I-am spus, aruncand vasele in chiuveta. O sa le curat mai tarziu.

"Cu ce ai fost atat de ocupat?"Si despre asta vorbeam, ea niciodata nu termina de pus intrebari.

"Am primit un loc de munca, plus ca am incercat sa mai curat putin casa."A mers spre chiuveta si a inceput sa spele vasele.

"Fiul meu, spaland vase? Nu prea cred."Mi-a spus, umpland chiuveta cu apa si sapun. "Ce fel de loc de munca ai?"Oh Doamne. Cum pot sa-i spun ca lucrez in cimitir? E chiar mai rau decat sa-i spun ca lucrez in alta parte, cum ar fi McDonalds, care chiar e mai rau.

"Lucrez in cimitirul din spatele casei..."A facut cativa pasi inapoi.

"Ce-ai facut?! Copilul meu, sa lucreze cu oameni morti? Ai innebunit?"A ridicat vocea, ridicandu-si si mainile in aer.

"Nu e atat de rau pe cat pare,"Am incercat s-o calmez. Dar nu prea cred ca am reusit.

"Lucrezi cu oameni morti!" A strigat. Ea chiar crede ca-s surd?

"Este..."O bubuitura m-a intrerupt.

"Ce-a fost asta?"Mama a intrebat, frica citindu-i-se pe fata.

"Dumnezeule mare, Anna."Am spus, incercand sa-mi calmez respiratia.

"Cine e Anna?"

A/N: Intrebare: Voi ce le-ati raspunde parintilor sau in special mamei voastre daca ati avea o fantoma in casa si ar face zgomot si v-ar pune intrebarea asta: Cine-i la etaj?

O sa postez o carte noua: She's Not Afraid ( este o carte cu vampiri, ceva combinatie intre Twillight si The Vampire Diaries, sunt sigura ca o sa va placa.)

Daca vreti dedicatie, o sa va dau sa nu uitati sa raspundeti la intrebarea de mai sus, chiar vreau sa va stiu parerea si raspunsurile tampite :3