The Sexton House - horror *romanian*

14.

M-am indreptat spre camionul meu si am inceput sa conduc spre oras, in speranta de a gasi o biblioteca inainte de inchidere. M-au intrecut cateva masini, in timp ce conduceam prin oras, sub limita de viteza pentru a fi sigur ca nu ratez biblioteca.

Dupa ce am condus aproape douazeci de minute, intr-un final, am stras langa o cladire si am oprit motorul, iesind din camion, apoi am intrat in biblioteca inalta din caramida. De indata ce am deschis usa un miros de carti vechi si prafuite mi-a invadat narile. Am mers spre tejghea decizand ca ar fi mai bine doar sa intreb daca au vreo carte despre Casa Sexton. Am ajuns langa tejghea unde gramezi mari de carti erau stivuite.

"Hei?"Am spus uitandu-ma dupa muntele de carti si vazand o blonda iesind la iveala.

"Oh, hei, uhm, imi pare rau pentru ca..." A spus hapsan, strangand din carti. "normal nimeni nu vine aici atat de tarziu."In cele din urma a iesit pentru a o putea vedea cu totul. Mi-am verificat ceasul pentru a vedea ca este doar ora cinci.

"Pot sa va ajut cu ceva?"A zambit.

"Da, caut carti despre Casa Sexton sau doar despre Sextoni."Am observat-o cu totul, avea un corp frumos, parul blond auriu cazandu-i lejer pe umeri si ochii mari albastrii care straluceau in lumina slaba. Era uimitoare trebuie sa spun.

"Chiar aveam, ei au propria lor sectie."A spus iesind din spatele tejghelei. Purta o rochie albastra lunga pana la genunchi si pantofi simpli cu platforma. Am urmat-o pana in spatele cladirii in coltul din stanga. S-a oprit pentru a scana rafturile cu carti inainte de a ajunge pana la cateva carti, avea aproape un metru cincizeci. El a venit in spatele ei, periindu-si pieptul impotriva spatelui ei si ajutand-o sa se ridice pana la cartile de pe raft.

"M-Mersi."A spus in timp ce obrajii sai s-au colorat intr-o culoare rozalie. "Mai pot sa va ajut cu ceva?"Tanara a intrebat dulce. M-am uitat in jos la cartile din mana, inainte de a spune. "Nu exista vreo sansa sa stii ceva despre Sextoni, nu?"Si am ridicat o spranceana.

"Ai cumparat casa, nu-i asa?"S-a uitat aproape plina de speranta cand a intrebat si ceva parea sa scanteieze in interiorul ei. "Da, am facut-o."Zambetul ei s-a marit. "Iubesc casa aia."

Ea era prima persoana pe care am auzit-o ca 'iubeste' casa Sexton, in rest toata lumea se temea de ea ( si chiar trebuia sa se teama) "Serios?"Am intrebat. "Da, intr-adevar, obisnuiam sa merg acolo tot timpul."De ce ar vrea cineva sa mearga acolo? Si in tot acest timp acolo era un loc de distractie sau ceva? "Intr-adevar? Asta e... tare."Am spus in cele din urma, luand cartile si punandu-le pe o masa. I-am facut semn sa se aseze. "Da, stiu ca-i cam ciudat, dar sincer imi place casa."A spus si a zambit timid punandu-se la masa de lemn.

"De ce e pe placul tau?" Am spus cautand prin cele trei carti plasate in fata mea. Una se numea "Sextoni inainte sa fie bantuiti"cu o imagine a casei care arata destul de noua.

"Fratele meu mai mare obisnuia sa lucreze acolo, iar eu mereu il vizitam..." Am facut o presupunere ca el era ajutorul lui Charlie, atunci."... si am mers pana la fereastra din turn, cand nu era furtuna, desigur."Cred ca fata asta-i neinfricata, deoarece ii placea sa se plimbe prin casa cand Anna iesea la bantuit.

"Esti nebuna."Am ras tremurandu-mi capul la ea in timp ce a ras impreuna cu mine.

"Mi s-a mai spus."A zambit si a continuat."Eu sunt Jane, apropo." Mi-a intins mana si eu i-am strans-o, "Sunt Harry."Am spus.

Vorbeam probabil de doua ore deja, cu privire la casa si chiar la noi insine. Am vorbit mai mult, deoarece ea parea destul de timida, dar in general a fost o conversatie normala. Am inchiriat cartile pentru o saptamana in speranta ca pot sa citesc mai mult si sa aflu cateva lucruri despre Sextoni. Voiam sa aflu cateva informatii cu privire la Daniel, sa aflu cine era.

M-am dus acasa cu geamurile lasate si muzica in surdina, atunci cand am auzit telefonul sunand in buzunar. L-am scos si am ridicat geamurile inainte de a raspunde. "Alo."

"Harry! Ce face baietelul meu mare?"Oh minunat, e mama.

"Sunt bine mama."Am spus dandu-mi ochii peste cap.

"Ei bine, voiam doar sa te intreb daca mi-ai trimis pisica?"Am uitat complet de prostia pe care a cumparat-o mama, care inca statea in sufrageria mea, gata sa fie expediata.

"Nu, dar ti-o trimit maine."Am spus mai incet.

"Bine, bine, ai scapat de sobolani?"A intrebat si am facut o pauza. Sobolani? Am sobolani? Oh da! Scuza mea... am ras inainte de a apuca sa spun. "Da, am scapat, dar nu-ti face griji."

Am vorbit pana cand am ajuns acasa si ea imi repeta incontinuu cat de dor ii era de mine, dar in cele din urma a trebuit sa-i spun ca nu mai am baterie la telefon, ca sa scap de ea. Dupa ce am terminat, am sarit din camionul meu si-am incuiat usa in urma mea. Am alergat pe trete si am deblocat usa, dar, de indata ce am deschis usa, aproape c-a sarit inima din mine, din cauza persoanei care statea fix in fata mea.

A/N: Cine credeti ca este persoana care statea in fata lui?

Eu dupa cum am spus, de acum chiar incep sa citesc si eu cartea, o data cu voi. Daca as fi citit-o pe toata, probabil mi-as fi pierdut interesul ( cam cum s-a intamplat cu dear daddy, dar inca vreau s-o traduc pentru voi) dar oricum, toate chestiile astea sunt noi pentru mine, ca si pentru voi.

Eu habar n-am cine sa cred ca este acolo, dar ar fi al dracu de culmea sa fie Anna. Stiti? V-o imaginati? Vine Harry acasa si o vede pe Anna cu o palarie de bucatar in cap, asteptandu-l cu niste fursecuri cu cuie. Dap deci e genial. Chiar as vrea sa vad faza asta. Sau sa coboare Anna dimineata la cafea.

- E noapte oameni buni, intelegeti-ma si pe mine, chiar nu vreau sa mor singura de frica. Mai traduc cateva capitole in seara asta. Daca vedeti ca nu postez in cateva zile (vineri-sambata sau duminica, in timpul saptamanii postez doar la spem donor ) atunci sa veniti sa ma scoateti de sub pat. :))