Hunted

5. Schimbari

5. Schimbari

-Deci ? Insista satenul cand vede ca ma holbez intr-un punct fix de pe obrazul sau.

-Noi.. noi doar am vorbit. Rastalmacesc cuvintele.

-Mda, sigur. Isi da ochii peste cap. E mai greu cu el, dar tie ti-ar ceda oricine. Se apleaca spre mine si imi da un bobarnac peste nas, lasandu-ma cu gura cascata.

Zambeste si trece pe langa mine, inchizand usa baii in urma sa. Imi strang buzele si lovesc aerul in urma sa. Ce naiba e cu el ? Sau mai bine zis ce puii mei e cu mine ?

Cobor scarile in cautarea chipului feminin din casa, dar sunt surprinsa sa dau nas in nas cu un alt chip apartinand sexului frumos.

-Ahm, salut ? Suna mai mult ca o intrebare.

Bruneta isi ridica dezinteresata privirea din telefon si ma analizeaza cateva secunde.

-Hey. Spune simplu si isi intoarce atentia asupra buturugii de ultima generatie.

Imi abtin instinctul de a-mi da ochii peste cap la indiferenta ei. N-am fost prea sociabila la viata mea, dar daca e un lucru ce ma enerveaza la oameni e lipsa de interes atunci cand fac cunostiinta cu ei. Imi rotesc ochii prin jur, cautand-o pe proprietara pisicii care probabil a ramas in camera lui Harry.

-Stii cumva unde e Demi ? O intreb pe domnisoara manichiura perfecta numai buna de admirat.

Ea doar clatina din cap, rostogolindu-si ochii.

-Tu esti Nicole ? Ma trezesc brusc dandu-mi seama ca Louis mi-a pomenit de iubita lui.

-Aham. Aproba.

Nu sunt prea vorbareata de felul meu, dar raspunsurile astea scurte si seci ma scot din minti in momentul asta si imi vine sa sar pe ea si s-o torturez cu intrebari pana ii scot aerele din capul ala coafat. Serios, cred ca am nevoie de un doctor, am innebunit.

Tensiunea deja densa din incapere e taiata de aparitia lui Demi, care nu prea surprinzator, are o noua coafura ciudata. Si-a vopsit parul roz. Cat de dragut...

-Hey, Tina, cum a fost ziua ta ? Surade toata, coama parca aprinzandu-i-se.

De ce am senzatia unui deja-vu ? Doar ca de data asta am de-aface cu un ponei zambaret care parca asteapta sa primeasca un morcov de la mine.

-Plictisitoare. Oftez si ma trantesc pe canapea, zguduind-o pe bruneta plina de ifose din partea cealalta. Aceasta imi arunca o incruntatura, dar eu doar ii zambesc larg. Bun, oficial mi-am dat seama ca nu o agreez. Ce rapid, no ?

-Mda, ploaia asta iti taie tot cheful de viata. Se aseaza pe fotoliul din living si isi pune un picior peste altul.

-Asa va fi viata mea de acum incolo ? Imi indrept privirea spre Demi, care pare c-a ramas paralizata de intrebarea mea. De ce Doamne iarta-ma reactioneaza toti trei asa la intrebari despre viitor ? Mi-am dat seama deja ca-mi ascund multe lucruri, dar pentru numele lui Dumnezeu, nu trebuie sa se poarte ca o gaina la taiat.

-Probabil, depinde. Vine raspunsul ei scurt impreuna cu niste umeri ridicati si o expresie de nestiutor.

Imi zgarii buza inferioara cu dintii si imi ridic picioarele pe canapea, intr-o pozitie de yoga.

-Ohoo, ce fac fetelee ? Fluieratul lui Louis sparge linistea in timp ce-si face aparitia in camera. Aproape ca-mi astup urechile din instinct si ii arunc o incruntatura acida satenului, care doar ranjeste.

Acesta sare peste canapea si se tranteste in locul dintre mine si bruneta ingamfata, zguduind el de data asta si facandu-ma sa sar in sus. Isi pune o mana dupa gatul iubitei sale si aceasta doar ranjeste invingatoare in directia mea. Coada ochiului meu o urmareste pe Demi, care ofteaza exasperata si se intinde dupa telecomanda, apoi deschide plasma pe un canal de muzica.