Punct si de la capat

Capitolul 7

~~~~~Perspectiva lui Taehyung~~~~~

Cat am vorbit cu Tia totul era bine,eram fricit ca nu s-a suparat pentru faza cu sarutul,dar inainte sa dam mana ea a cazut peste mine.A lesinat.
Inainte sa imi dau si eu seama intrasem in panica.Nu stiam ce sa fac,era prima data cand cineva lesina in preajma mea.....Oare ar trebui sa mergem la spital?
Normal idiotule ca trebuie sa mergi la spital....
Am luat-o in spate pe Tia,apoi am mers la spitalul din apropiere cat de repede am putut.Acolo,doctorul a luat-o,au consultat-o apoi am mers impreuna cu el in salunul in care a internat-o.

V—Va rog din tot sufletul sa imi spuneti ca nu este nimic grav,am spus eu foarte ingrijorat.

Doctorul—Stai linistit,totul este inregula,nu e nimic grav,domnisoara T. are nevoie doar de cateva zile de odihna.

V—Dar de ce a lesinat asa,din senin...?

Doctorul—Probabil se simtea rau de mai mult timp,dar nu a acordat atentie acestui lucru.Totul a fost din cauza oboselii,nu e nimic grav,a avut o cadere de calciu.

V—Oh...atunci va multumesc din tot sufletul,si am facut o plecaciune.

Inainte sa plec la Tia,doctorul mi-a pus o mana pe umar si m-a oprit.

Doctorul—Probabil tu esti iubitul ei,stii cumva ce a mancat in ultimul timp?

V—Ooo,nu...nu,nu sunt iubit ei,doar prieteni si nu am nici cea mai mica idee...ce a mncat ea in ultimul timp,nu stiu...

Doctorul—Ok,atunci imi pare rau pentru incurcatura,mi-a spus el evident jenat de faptul ca mi-a spus ca sunt iubitul ei.. as fi vrut totusi sa ii spun ca suntem impreuna.

Dupa ce doctorul a plecat,i-am sunat pe baieti ai le-am spus sa vina aici impreina cu Yoo Ra.
Cat timp am asteptat m-am dus in salinul Tiei si m-am asezat langa patul ei.
Era asa frumoasa,seamana cu un ingerasi cand doarme.
M-am uitat la ea petru cateva minute bune,i-am dat parul dupa ureche,apoi am sarutat-o usor pe obraz.

~~~~~Sfarsitul perspectivei lui Taehyung~~~~~

~~~~~Perspectiva lui Jungkook~~~~~

Cand am auzit ca Tia e la spital impreuna cu Taehyung nu am asteptat sa vina si ceilalti si am luat-o la fuga,pentru ca spitalul era foarte aproape.
Ajuns in mai putin de trei minute acolo,l-am sunat pe Tae,mi-a spus in ce salon sunt si am mers sa il caut.

Dupa cateva minute am ajuns insfarsit in salonul respectiv,foarte obosit.M-am asezat pe scaunul dintr-un colt al camerei si mi-am inchis ochii recapatandu-mi rasuflarea.Tae era langa patul Tiei fara sa ma bage in seama.
Dupa cateva secude aud o voce.Deschid ochii iar Tae state in fata mea.

V—Stiu ca e o cafenea pe-aproape,ma duc sa imi iau un ice americano,vrei ceva?

Kookie—Da,un frape cu caramel.

V—Vrei si frisca,m-a intrebat el obosit.

Kookie—Multa,apoi i-am zambit.

Inainte sa iasa pe usa,s-a intors spre mine si mi-a spus uitabdu-se urat:

V—Si nu mai sta in fundul salonului,du-te si stai langa Tia.Ai grija sa nu pateasca ceva altfel esti mort.

Kookie—Am inteles,i-am spus zambindu-i si ridicandu-ma dupa scaunul meu confortabil,tardu-mi picioarele langa patul pacientei.
Am stat langa ea mult timp,tinad-o de mana.
Oare cat mi-a luat sa ma indragostesc de ea,oare cand m-am indragostit de ea?
Ah...da,stai...mi-a luat mai putin de o secunda sa ma indragostesc inconstient de ea.Atunci,prima data in parc,cand m-am uitat in ochii ei de un verde pe care nu l-am mai intalnit pana atunci.
Chiar daca relatia noastra nu a fost atat de buna,si nici acum nu pot sa spun ca suntem foarte apropiati...eu tot sunt indragostit.

Dupa ce am mai stat putin si am privit-o cum doarme linistita mi-am pus capul langa mainile noastre impreunate si am adormit imediat.

~~~~~Sfarsitul perspectivei lui Jeungkook~~~~~

Cand m-am trezit,am adulmecat putin aerul din jurul meu care avea un miros atat de familiar...mirosul pe care il asociez imediat cu locul in care am primit cea mai proasta veste din viata mea...eram la spital.Dar cum am ajuns aici,iar s-a intamplat ceva?
Am stat putin,m-am gandit si apoi mi-am adus aminte ca eram cu Taehyung inainte sa ajung aici...oare el e bine acum?
Am deschis repede ochii si am observat ca era doar patul meu in salon,perfuzia din mana dreapta,iar mana stanga....mana stanga era tinuta strans de cineva.
M-am uitat atenta si am observat ca baiatul era Kookie.
Stai!Asta chiar e Jeungkook...de cand o persoana asa oribila poate sa fie atat de draguta cand doarme...Doamne,era adorabil,semana cu un iepurasi pe care iti venea sa-l manaci...dar ce zic eu aici,de cand vorbesc de persoana asta asa frumos,e probabil din cauza pastilor pe care mi le-au dat .
Inainte sa imi dau seama Kookie s-a trezit iar eu inca ma holbam la el.

Kookie—Waaaa...te-ai trezit,esti bine,a interebat el cu o voce ragusita si putin somnoroasa,pot sa spun sincer ca eram dispusa sa ma sacrific petru ai auzii vocea asta in fiecare dimineata...
Doamne Tia,ce tot spui acolo.Sigur delirezi.

El s-a apropiat foarte mult de mine,mi-a cuprins fata cu mainile lui calde si m-a privit in ochi.

Kookie—Sigur esti bine,a intrebat cu o expresie foarte ingrijorata,pari cam palida...

Tia—D...d,da...sunt bine,am raspuns eu inca balbaindu-ma din cauza a ceea ce am gandit mai devreme.
Cand am realizat cat de aproape se afla el de mine, inima a inceput s-o ia la goana si simteam ca e pe cale sa explodeze...
Trebuia sa fac ceva....nu e posibil sa imi placa de el...nuuu,din cauza lui am fost concediata,tot din cauza lui stau pe capul lui Yoo Ra.

Tia—Yaaa!...ia-ti mainile,am tipat eu apoi m-am  dat mai inspate sa il indspartez.

Cand i-am vazut expresia mi s-a facut mila de  el pentru ca am tipat ...voiam sa imi cer scuze,dar nu sunt genul asta...asa ca am continuat cearta.

Kookie—Aigoo...copil prost,a spus el incet,supune mersi ca sunt eu aici....daca nu,ai fi stat singura

Tia—haaaa....mai bine stateam singura decat cu tine,am strigat la el.

Kookie—Ok,atunci ramai aici singura...ma duc sa vad unde sunt ceilalti...

Dupa ce a iesit din salon,o liniste mormantala s-a lasat in salonul.