Part XVIII
Cand m-am vazut in camera mea m-am asezat pe pat si am inceput sa plang. Imi era frica sa mai dau ochii cu Raul pentru ca nu vroiam sa stiu ce reactie ar avea; idiotului de Razvan o sa ii mai dau si eu o mama de bataie si o sa am grija sa nu ma uite prea curand iar George, de el imi parea cel mai rau. Primise un pumn pentru ca ei bine nici eu nu intelegeam de ce.
Mi-am sters ochii si m-am schimbat in pijamale. Am aruncat o
privire asupra ceasului si am observat ca este trecut de ora douazeci. Am pus capul pe perna si am inchis ochii in speranta ca atunci cand ma voi trezi am sa observ ca totul nu fusese decat un cosmar de prost gust.
Cand am deschis ochii am vazut ca draguta mea camera era plina de lumina. Probabil uitasem sa trag draperiile. M-am ridicat in fund si am aruncat o privire prin camera: totul era la fel de dezordonat ca pana acum, puisorul meu se afla pe birou, Alexandra pe scaunul din fata biroului, hartii insirate pe jos. Imediat am realizat ca: Alexandra se afla la mine in camera.
- Credeam ca nu te mai trezesti odata, deja incepusem sa ma
plictisesc, spuse aceasta in timp ce scapa un cascat scurt. Stiai ca dormi mult? Imi place fata pe care o ai in somn, pari micuta si nevinovata.
- Tu, ce cauti aici? In casa mea, camera mea, pe scaunul meu si la ora asta?
- Frumoasa din Padure Adormita, uita-te la ceas inainte sa vorbesti.
Saisprezece si douazeci si sapte de minute. Nu imi venea sa cred ca dormisem atat de mult. Cred ca tot ce s-a intamplat in ultima vreme incepea sa se simta, chiar daca incercam eu sa par mare si tare, nu era chiar asa. Am sarit din pat ca arsa. Am incercat sa ajung la baie pentru a ma schimba, insa m-am impiedecat de piciorul de la birou, ajungand pe burta in cateva clipe. M-am ridicat sprijinindu-ma de coltul scaunului.
Am pasit incet, incercand sa ma uit pe unde calc pentru a nu ma varsa din nou prin camera. Am ajuns cu bine in baie. Am dat drumul la apa si am facut in dus rece pentru a-mi reveni putin, am luat halatul pe mine si m-am intors la Alexandra.
- Sa o luam de la inceput. Ce cauti aici?
- Am crezut ca ai murit. La telefon nu raspundeai, pe mess nu erai, nimeni nu stia nimic de tine asa ca am hotarat sa iti fac o vizita. Cand am ajuns aici maica-ta mi-a zis ca dormi si daca reusesc sa te trezesc nu am decat sa intru.
- Adica, mama a fost pe aici?
- Da, a incercat sa te trezeasca, nu a reusit asa ca te-a lasat sa dormi. Doamne, cred ca esti un caz pierdut. Imi pare sincer rau pentru tine.
- Bine, bine. Destul cu sentimentalismele. Zimi de ce ai venit si
fara: am crezut ca ai murit.
- Hm, nu stiu cum sa incep pentru a nu te enerva.
Am oftat din nou si mi-am dat ochii peste cap. Chiar daca am
spus ca aveam de gand sa ma las de oftat, realizasem ca deja facea parte din mine si ma linisteam dupa asta.
- Daca promit ca nu ma enervez, imi zici?
- Doar daca promiti.
- Bine, incepe.
- Raul a venit ieri noapte la mine. Am dat sa deschid gura insa
Alex a continuat. Nu spune nimic pana nu termin eu. Arata in cel mai rau hal posibil: avea buza de jos sparta si vanata, un ochi umflat si peste tot era plin de vanatai. M-a rugat sa il las sa doarma la mine pentru ca nu vroia sa se duca acasa in halul ala, ii era frica de ce avea sa spuna fratele lui.
- Si totusi ce treaba are asta cu mine?
- Lasa-ma sa continui. Am acceptat sa stea, insa doar in seara aia pentru ca ai mei nu erau acasa. Fata cand s-a dezbracat si am vazut cat era de ranit am vrut sa sun la salvare insa nu m-a lasat. A trebuit sa ii pansez eu ranile. I-am spus ca daca vrea sa doarma la mine trebuie sa
imi spuna de ce a ajuns in halul asta. Nu o sa iti vina sa crezi ce a putut sa imi zica: s-a batut cu Razvan si l-a pocnit pe George si apoi...
- De Razvan si George deja stiam. Eram acolo, din cauza mea s-a batut cu Jocker.
- Da, dar mi-a zis ca tu ai plecat cu George si prostul, de nervi
s-a dus sa se bata cu niste tipi de la care a mai mancat o mama destul de buna de bataie. Tu vrei sa il omori?
La cateva pareri pun continuarea♥
