Prefă-te că mă iubeşti

Capitolul 7

Îi simţea tensiunea. Devenise aproape palpabilă chiar şi în curentul puternic din maşină. Avea să explodeze dintr-o secundă în alta.

Iar partea proastă e că de data asta şi el e la fel de tensionat ca şi ea.

După ce plecaseră de la casa familiei lui, nu mai scoseseră niciun cuvânt. Îşi luaseră la revedere într-o manieră mai mult decât perfectă de cuplu proaspăt logodit, în jurul căruia plutesc fluturaşii dragostei şi ai fericirii. Nimeni nu bănuise nimic – cu excepţia lui Ryan care nu se punea la socoteală – toţi erau încă prea şocaţi de vestea bombă şi nu avuseseră timp să proceseze asta prea bine până când ei plecaseră. Dar cu siguranţă o fac acum, aşa cum o face şi Jenn, aşa cum o face şi Harry.

Nu privea spre el şi nu scotea o vorbă, iar stresul aşteptării îl făcea să devină şi mai frustrat. Starea de calm pe care i-o oferise el în vechiul lui dormitor, alături de un sărut zdravăn ce îi blocase memoria câteva minute, dispărea acum şi se întorceau temerile, cugetările, putea să îi citească practic în minte "În ce Dumnezeu m-am băgat?"... avea să iasă urât şi îi aşteptă un drum lung.

Nici el nu era mai calm, nu îşi schimbase planurile cu nimic şi nu avea de gând să o facă, dar gravitatea situaţiei normal că pulsa şi asupra lui. Era optimist, dar nu se ştie niciodată, şi dacă sunt prinşi, o să intre în belele serioase şi nu îi e teamă pentru el cât îi e pentru Jenn. Ea o să sufere consecinţe mult mai grave decât el.

Oftă nervos şi îşi trecu mâna prin păr, aerul era foarte rece acum, aducând înapoi temperaturile aproape la fel de drastice ca ale iernii ce tocmai trecuse. Primăvara îşi făcuse simţită prezenţa, ziua era chiar ridicol de cald pentru perioada asta, iar noaptea ridicol de frig. Harry făcu o comparaţie între el şi vreme. Nici ea nu mai e ce a fost, cum nici el nu mai e ce era de dimineaţă. De la un burlac fără griji, se schimbase brusc într-un logodnic cu intenţii serioase.

A dracului de încălzire globală. Sigur asta e de vină pentru toate. Mormăi în timp ce îşi scoase pachetul de ţigări din torpedou şi îşi aprinse una. Cel puţin frigul îi făcea bine, îi aerisea mintea. Încetini ca să îşi poată ţine ţigara aprinsă în vântul puternic. Jenn se întoarse imediat spre el şi îl privi surprinsă.

Erau încă în pădure, autostrada era întunecată şi doar farurile lui şi luminile de pe bord pătrundeau prin bezna nopţii. Stătuseră acolo mai mult de cât s-ar fi aşteptat el. Şi făcuseră mult mai multe decât s-ar fi aşteptat. Începând de la giugiuleală şi tachinări sexuale în timpul servirii scoicilor şi închieindu-se cu o logodnă şi o tentativă de sex întreruptă în dormitorul lui. Nu înţelegea cum poate să îi simtă încă gustul după ce băuse pe furiş un pahar de whisky înainte să plece. Trase cu putere din tutunul toxic. Nimic. Doar Jenn. Dracu' s-o ia. Se uită urât la ea.

- Nu ştiam că fumezi!

Harry înjură şoptit şi îşi întoarse faţa spre drum. În luminile astea slabe şi verzi, cu părul ăla sălbatic în vânt, îi era al dracului de greu să se ţină de jurământul pe care şi-l făcuse. Dădu totuşi vina mai mult pe băutură şi pe faptul că nu mai avusese o femeie de trei zile. Cina asta îl băgase în draci. N-o voia pe Jennifer Rey, voia o femeie şi atât.

- Sunt destul de mare pentru asta, să ştii! Bombăni el, trăgând cu poftă din ţigare. Jenn ridică din sprânceană, surprinsă de atitudinea lui. Tot el e ăla nervos?

- Nu am spus-o ca pe un reproş, pur şi simplu nu ştiam că fumezi. Încerca al naibii de mult să îşi menţină calmul, iar el nu ajută deloc cu figura aia frustrată.

- Nu ştii multe despre mine, Jennifer.

Până aici! Putea practic să îşi simtă flăcările ieşind pe nas şi fu o minune că nu îi sări direct în cap. Conduce o maşină în care e şi ea. Asta l-a scăpat.