Bloody Moon

2.

Nu suportam situatia asta. Au trecut 3 zile de cand am numele lui pe gat si inca sunt total data peste cap. Nu intelegeam nimic. Rogue n.au suflete pereche. De ce eu aveam? Cred ca eu sunt cea care voia cel mai mult sa ramana fara. Dar nu. Nu se putea. Trebuia eu sa fiu mai speciala si sa am un suflet pereche. Pe deasupra mai e si Alpha. Dar de ce nu.l am chiar pe Alpha-ul care m-a exilat? Ar fi fost un vis implinit.

"Evil!"

Am tresarit. Era doar Ethan care tipase la mine.

"Ce mai vrei si tu?!"

"Pai scuze ca a trebuit sa te trezesc din ganduri, dar te strig de 5 minute si tu nu ma auzi. Trebuie sa ti-l scoti din cap."

"O, pai scuza-ma. Data viitoare o sa incep sa sar in sus si sa adun floricele de fericire."

Sarcasmul la putere!

"Stii ca nu la asta ma refer. Ideea e ca e foarte ciudat sa te vad asa. Si chiar nu vreau sa te vad incepand sa visezi cu ochii deschisi."

"Ew. N-o sa se intample."

"Nu poti pur si simplu sa-l omori si sa scapam de toate?"

"Sigur. Si apoi te lupti tu cu toti varcolacii din haita si cine stie ce alte aliante. Iti urez mult noroc!"

Si-a dat ochii peste cap.

"Sunt obisnuit cu sarcasmul tau, dar asta nu inseamna ca nu ma streseaza."

I-am zambit inocent.

.
.
.

Cateva ore mai tarziu, ne antrenam. Cum viata noastra e destul de plictisitoare, ne-am facut un program de antrenament.

Ne interesam de multe de la alti Rogue care au fost dati afara sau au plecat de putin timp. Unul din aceste lucruri ar fi antrenamentele. Asa, in scurt timp am ajuns sa avem antrenamente la fel de dure ca ale unui Alpha. Doar ca noi avem copaci, frunze si unul pe altul in loc de saci de box, saltele si o tona de luptatori foarte buni.

Astazi e ziua de lupta corp la corp. Maraiam unul la altul si ne invarteam in cerc. Ethan a atacat primul, dar l-am dat peste cap. S-a ridicat rapid si mi-a dat un picior in stomac. M-am prefacut ca ma aplec de durere si i-am dat un pumn in nas, luandu-l prin surprindere. Logic ca i-am spart nasul si fata i s-a umplut de sange dar a continuat. A venit in spatele meu si a incercat sa-mi dea un picior in genunchi, dar l-am prins de cap la spate si l-am adus pe sus in fata dandu-l cu spatele de pamant. S.a rostogolit rapid si a ajuns in spatele meu. A reusit sa ma prinda de gat si sa ma ridice in aer, dar mi-am ridicat piciorele si l-am lovit in stomac. Mi-a dat drumul si am profitat de momentul de slabiciune dandu-i un picior in genunchi si apoi dandu-l peste cap. M-am asezat peste el imobilizandu-l si apoi punandu-i mana in jurul gatului strangand numai cat sa arat ca as putea sa il omor deci lupta s-a terminat.

M-am ridicat si m-am scuturat de praf. Ethan si-a dus mana sub cap si a oftat.

"Ia-o si tu mai usor. Doamne! Abia astept ziua in care o sa ai pe altcineva pe care sa-l omori cu zile."

"Avand in vedere haita de dupa prapastie, presupun ca nu o sa ai mult de asteptat."

A zambit.

"Nu inteleg. De ce ai un suflet pereche? Ar trebui sa nu mai existe din momentul in care devenim Rogue."

"Nu stiu. Dar am de gand sa aflu."

Telefonul a inceput sa sune. L-am luat si am vazut ca pe ecran scrie Aiden. M-am uitat pe umar. Alpha. Ih.

Am raspuns.

"Alo?"

"Tu esti Evil?"