Fata criminalului

Capitolul 16

In biroul intunecat de la ultimul etaj, Hyun Jo se asezase comfortabil pe un scaun. Punandu-si picioarele unul peste altul, astepta.

-Buna seara. Scuzati-mi intarzierea. Trafic aglomerat.

Unul din asistenti intra în camera, urmat de catre un barbat de varsta mijlocie. Era un om bine făcut, imbracat intr-o haina neagra, purtand niste pantaloni demodati, largi care incepusera sa se toceasca, avand ghete negre în picioare si o sapca neagra pe cap. Omul strabatu incaperea si se aseza pe fotoliul din fata secretarului. Secretarul se apleca inspre nou-venit si ii intinse mana.

-In sfarsit ne cunoastem, Young Gi. E o mare placere, rosti cu un zambet prefăcut Hyun Jo.

Barbatul tacu si se multumi sa priveasca pe fereastra, neluand în seama mana intinsa. Ignorand lipsa de respect a barbatului, Hyun Jo continua.

-Planul trebuie sa inceapa cat de curand, dupa cum bine sti. Intr-o saptamana vom avea banii. Singura problema care ne mai sta în cale sunt informatiile confidentiale ale Statelor Unite si locul de unde sa trimitem mesajele.

-Asta este una din ultimele probleme pe care mi le fac. Phisingul va fi putin mai complicat, deoarece, din cauza ultimelor atacuri cibernetice asupra multor organizatii importante, SUA si-a intarit securitatea. Mi-ar trebui ceva mai mult timp pentru a sparge codul. O saptamana e prea putin.

-Ce?? Nu se poate. Ai spus ca vei reusi sa faci rapid. Este esential sa trimitem mesajele intr-o saptamana. CEO este nerabdator sa termine cat mai repede. Vrea banii si apoi o vacanta în Malibu cred ca ar fi binevenita.

-Ha?! Un zambet ironic ii aparu la coltul gurii lui Young Gi. Omul asta nu s-a schimbat deloc. Acelasi tiran crud. Sper ca actiunea asta sa-l trimita dupa Ea.

Hyun Jo sari de pe scaun si il lua de guler pe Young Gi.

-Daca mai scoti o vorba despre Ea o sa mori la fel. Bineinteles dupa ce-ti vei face treaba.

-O sa mai vedem asta, Hyun Jo. Încă ii mai porti sentimente acelei femei? Tot prost cum te stiam ai ramas.

Lui Hyun Jo ii scaparara ochii. Daca datoria nu-l facea responsabil, i-ar fi aratat acestui om de ce e în stare.

-Cum ma stiai? Cum se face ca tu ma stiai, iar eu mai putin?

-Eee, nu uita cine am fost si sunt. Un hacker. Pot sa aflu oricand despre oricine.

-Lasa balivernele si continua planul.

-Vom conduce actiunea de aici. Nimeni nu se va gandi la asta, deoarece Coreea de Sud a fost victima a 16 atacuri cibernetice în ultimul timp. Va fi un atac cibernetic de tip DDoS. Programul Warez pe care l-am descoperit recent, va face asta mult mai usor. Dupa ce vom face asta, voi avea control asupra botnets-urilor. Vom impiedica site-uile si serviciile gazduite pe servere de nivel inalt sa functioneze temporar. Asta ii va lua complet prin surpridere si inainte de a putea face ceva, totul se va sfarsi. Informatiile vor fi deja în mainile noastre.

-Bine gândit. Nu trebuie sa faci nicio greseala. Altfel, tu vei plati pentru ea. Iar daca totul va merge asa cum am planuit, vei avea plata pe care am stabilit-o. Dar, de unde planuiesti sa spargi codurile?

-Voi merge la Biblioteca Nationala din Seul si voi amplasa unul din calculatoarele mele acolo, care arata exact ca unul de-al lor, numai ca va putea face ce un calculator obisnuit n-ar reusi. Dar pentru ca timpul s-a micsorat, plata ar trebui sa se mareasca, nu? Scade intr-o parte, creste intr-alta.

-S-a făcut. Batem palma.

Cu acestea spuse, Hyun Jo se ridica si parasi incaperea. Indreptandu-se spre iesirea din hotel. Se pare ca TaeHyun il urmarise. Era cam prostut. Nici nu si-a dat seama de intrare. Nici nu mai avea rost sa se teama ca ar putea descoperi ceva. Il va lasa în pace. CEO se cam sperie din orice tampenie. Se vede ca face lucruri ilegale...sta tot timpul cu frica în san.

.....................................

YoungSoon se uita cu interes prin teancul de atlase pe care le luase de la biblioteca. E marti si stabilise cu TaeHyun sa se intalneasca la biblioteca, insa acesta uitase complet din cate se vede. Asa ca YoungSoon trebuia, din nou, sa faca proiectul de una singura. Plictisita, privea imaginile si se gandi ce ar fi putut sa aleaga. Sa aleaga oare inima? Dar se gandea ca toata lumea va alege asta. Poate rinichiul? Sau plamanul? Era atat de complicat, desi în esenta totul parea atat de simplu. Ceea ce se intamplase în scurta excursie o nauci complet, facand-o sa devina aiurita, ceea ce nu-i placea deloc. Nu era momentul sa se indragosteasca, cu atat mai putin sa devina aiurita si cu capul în nori.

Se hotari,in cele din urma, ca, totusi, va alege inima. Era un organ destul de complicat si era sigura ca va avea ce sa spuna despre el... chiar daca vor mai face si altii. Probabil ca erau atat de multe lucruri incat, poate, ca nici daca vor pune proiectele unul langa altul, nu va fi complet. Era hotarata sa faca un proiect perfect, cu sau fara TaeHyun. Isi privi ceasul de la mana. Trecuse 40 de minute de la ora la care stabilise intalnirea cu el. Se inselase în privinta lui? Desi il crezuse altfel decat ceilalti... se parea ca era la fel. Era dezamagita, dar de ce? Nu avea nicio legatura cu el, de ce ar fii trebuit sa se simta ciudat si vinovata ca el nu venise? Dupa cele petrecute la statiune isi spusese ca nu va mai avea de-a face cu el, pentru ca nu-si propusese sa se indragosteasca, dar din cate se parea ii tot staruia imaginea lui în minte. Momentul cand a avut grija de taietura ei, cand s-au batut cu zapada, cand a sarutat-o pe frunte. Poate chiar era sincer... YoungSoon isi alunga gandurile astea, spunandu-si ca trebuie sa mai treaca timp, isi puse geanta pe umar si se ridica de pe scaun, parasind biblioteca peste care domnea o liniste mormantala, fiecare fiind preocupat sa citeasca, sa invete, sau doar, pur si simplu, sa navigheze pe Internet

In timp ce iesea pe usa bibliotecii, se opri brusc. I se paruse oare? Cel care era în asezat pe scaun cu un atlas mare în mana era cumva TaeHyun?!?!?