Fata criminalului

Capitolul 21

YoungSoon mergea, absenta, pe holul scolii. Era atenta sa nu dea cu ochii de TaeHyun. Dupa ce ii spusese So Ra despre el, facea tot posibilul sa nu se intalneasca cu el. Se simtea ciudat, dar nu stia de ce. Poate pentru faptul ca ii era teama de ceea ce s-ar fi intamplat în momentul în care el afla, dar se simtea si mai rau cand se gandea ca el o place.Era acel sentiment care te copleseste ca atunci cand tii la cineva,iar acea persoana tine la tine, iar dupa aceea afli ceva ce ar putea prabusi tot ceea ce s-a cladit pana atunci. Cand se gandea la asta, nu putea sa nu isi puna tot felul de intrebari. Tocmai el, TaeHyun, nepotul presedintelui sa o placa pe ea? Si tocmai ea, Fata Criminalului, fata celui care a omorat-o pe mama lui, sa inceapa sa-l simpatizeze.Nu,asa ceva era imposibil. Nu trebuia sa se intample nimic intre ei.I se parea totul, ca o poveste din serialele ei preferate. Se uita, dupa colt, sa vada daca TaeHyun era pe acolo.

-Ce faci? Dupa cine te uiti?

YoungSoon tresari speriata si se uita în spatele ei. TaeHyun statea langa ea, cu mainile în buzunare, privind-o curios.

-AAA, nu fac nimic. Tocmai ma indreptam spre clasa, spuse ea incurcata si inrosindu-se toata, nestiind ce sa faca.

TaeHyun se apropie incet de fata ei, privind atent. YoungSoon se retrase incet în spate, pana cand simti peretele rece din spatele ei.

-De ce te-ai inrosit asa? spuse el, zambind cu subinteles si ridicand spranceana dreapta.

-Mmmi-e cccald.

YoungSoon se strecura pe langa el, si porni cu pasi repezi catre clasa. Era atat de rusinata. De ce se inrosise? De ce tocmai în fata lui? Oh nu, acum a dat de rau.

TaeHyun rase amuzat de comporta-mentul fetei si se intreba oare de ce il evita în ultima vreme. De cand venise de la bunica ei, abia daca o mai intalnise. Fata asta se pricepea sa se ascunda, de minune. Dar de ce il evita? Ce fusese atat de rau cand i-a spus ca o place? Doar nu era primul baiat care ii spunea asta?!!! Asa ceva era impisibil. Era prea frumoasa ca sa nu fii avut niciun iubit. Totusi nu nega faptul ca ii convenea foarte tare ca el sa fie primul baiat care sa faca asta. Oare si ei ii placea de el? Zambi gandindu-se la reactia pe care a avut-o ea atunci cand i-a spus ca s-a inrosit. Intr-adevar, ea chiar era rosie în momentul acela. Oare de ce se ascundea dupa zid? Dupa cine se uita oare? TaeHyun ridica mirat din sprancene, si porni si el spre clasa.

.........................................

TaeHyun cauta cu disperare dovezi, dar nu stia de unde sa inceapa. Oare pe ce pista ar trebui sa mearga ca sa poata ajunge la un capat? Cum oare? TaeHyun se strufoca, si-si stoarse creieri, dar....Si ideea il lovi. Accesa toate site-urile din data aceea, de la acel accident si lua numele tuturor reporterilor care au scrs acele articole si le nota intr-o agenda. Nu a fost usor....erau destul de multi. Dupa cateva ore de cautari bune, TaeHyun se intinse si casca, multumit de ceea ce aflase momentan, si pentru ca reusise sa inceapa de undeva. Era greu si acesta era doar inceputul. Se uita la ceas... nici nu-si daduse seama cand trecuse timpul. Cat de curand putea, va incepe cautarile. Va merge la fiecare reporter acasa. Asta va fi dificil, dar în ceva timp o sa reuseasca.

Se tranti în pat. Gandurile ii zbura spre YoungSoon. Oare ce facea acum? Dormea? Sau poate se gandea si ea la el?Ultima varianta sigur iesea din discutie. Fata asta nu se lasa asa usor cum credea.Off, fetele astea sunt asa complicate. Sau, de fapt, sunt simple, doar ca lor le place sa complice totul. Vor sa para mai interesante.

Somnul il cuprinse, desi mintea lui continua sa se gandeasca la YoungSoon.

Se trezi din somn, transpirat. Borboane mari de transpiratie ii curgeau pe fata.Visase oribil în noaptea asta. Un vis pe care nu-l intelegea. Ce era acel accident? Si omul ala care voia sa o ajute pe femeia aia? Dar cine era cel care fugise? TaeHyun isi trase mai bine plapuma pe el. Incerca sa se convinga ca asta venise în urma faptului ca se gandea prea mult la accidentul acela. Dar, din nefericire, somnul nu voia sa se mai lipeasca de el. Asa ca statu mult timp cu ochii pironiti intr-un punct din tavan, pana se plictisi si cobori jos din pat.

......................................

YoungSoon iesi din baie, uscandu-si parul cu prosopul. Dadu la o parte draperiile, uitandu-se afara. Se inserase de-a binelea. Becul de pe stalp lumina pana în camera, putandu-se observa fulgii mari de zapada care se pornisera sa cada de la pranz. Stratul alb deja se asezase. Se parea ca va fi o iarna cum rar se mai poate vedea în Coreea. Poate ca visul ei de a putea sa fie intr-un loc în care iarna ninge mult incepuse sa se implineasca. Era decembrie. Urma Craciunul. Mai erau doar 4 zile pana atunci.De abia astepta sa mearga sa vada bradul mare din Centrul Orasului. Isi dorea atat de mult sa mearga în cel mai inalt loc din Seul, de unde sa-l poata vedea luminat si sa priveasca artificiile care se vor da. Dar, stia ca era imposibil, cel putin pentru moment. Ofta si se tranti pe pat. Oare ce face TaeHyun? Statea pe Facebook sau juca vreun joc pe calculator? Sau poate ca era la vreo petrecere din acelea pe care le dau copiii celor cu fite, în cinstea vreunei pisici sau maimute de companie, hamster sau alte vietati chinuite de programari la pet-coafor si la masaje pentru frumusete sau anti-naparlire.

Dar, nu prea il vedea pe TaeHyun la asemenea tampenii. Poate ca se gandea la mama lui. Oare ii era dor de ea? Stia cum arata?

Gandindu-se la toate astea, adormi. Pentru putin timp, se trezi speriata de acelasi cosmar care nu contenea sa-i apara în fiecare saptamana. Accidentul si barbatul care fugea aveau o singura insemnatatea. Toata invalmaseala si agitatia pentru rejudecarea cazului tatălui ei ii trecuse prin creier în fiecare zi, asa ca nu era de mirare ca si noaptea sa viseze. Chiar daca incepuse sa se obisnuiasca, nu mai putea adormi.

Umbland incet, merse la bucatarie si isi facu un ceai. Apoi, se intoarse în camera ei si dupa ce isi lua un hanorac pe ea, deschise fereastra si urmari fulgii care cadeau mai repede, în timp ce mainile ii erau incalzite de cana fierbinte. În acelasi timp, intr-o casa imensa, la mansarda, TaeHyun facea acelasi lucru.

Imi cer mii de scuze pentru IMENSA intarziere! Ma apropii de lansarea cartii de fata, care din 25 de amintiri pentru o viata a devenit "Fata criminalului", iar timpul meu este din ce in ce mai plin. Va multumesc pentru intelegere. :)