Fata criminalului

Capitolul 14

-Aish ce frig e!

TaeHyun isi freca mainile una de cealalta. El si YoungSoon intrara în micul restaurant de la baza partiei.

-A fost o zi pe cinste, astazi, spuse el, în timp ce se aseza pe scaun. Uff, astazi ai fost uimitoare. Sa vedem ce putem manca.

TaeHyun deschise meniul, uitandu-se atent. Isi cobori putin cartea, pentru a vedea ce face YoungSoon. Foarte concentrata asupra a ceea ce va comanda, parea ca era tipul de fata care isi mananca mesele la restaurant. Nici vorba ca ar fi o studenta cu bursa. De obicei, era fata diferita de celelalte, dar în unele aspecte, ea parea ca primise aceeasi educatie ca si ele. De exemplu, stia cum sa se comporte intr-un restaurant si în tot felul de alte locuri pe care le frecventau oamenii bogati, stia cum sa ignore un baiat, sau poate ca asta facea parte din natura lor feminina. Insa, aceasta combinatie, care o facea unica, ii placea cel mai mult.

"OMO, ce preturi piperate sunt aici. Ce ma fac? Aish, toti banii pe care ii am la mine i-as da numai pe un capuccino. Cine m-a pus? Cine m-a pus sa-mi las banii în camera?". Cam asta era ceea ce gandea YoungSoon, în timp ce TaeHyun o admira ca se comporta ca cineva din clasa sociala inalta.

-Deci, te-ai decis?

-Da. O sa iau o sticla de apa?

-??? TaeHyun facu o mutra intrebatoare, facand ochii mari si strambandu-si gura.

-Ce? rosti ea, pe un ton, de parca asta era cel mai normal lucru.

-Apa? Dupa ce ai inghetat afara?

-Am avut echipamentul de schi, care este destul de gros. Al tau nu e?

-Ba da, dar... nu simti nevoia sa bei ceva cald cand esti sleita de puteri?

-Păi tocmai despre asta e vorba. Am făcut cea mai buna alegere. Apa este cel mai bun lichid care te energizeaza, ba mai mult te mentine suplu. Nu stii?

TaeHyun se uita la ea, clipind des din ochi, nevenindu-i sa creada, în timp ce Young Soon... rasufla usurata ca a putut iesi cu fata curata din asta, nelasandu-l sa observe motivul din spatele sticlei de apa, de la frigider. Dar adevarul era ca ar fi baut acum un ceai... Aha, gasise solutia salvatoare. În apartament avea tot ce ii trebuia ca sa pregateasca mancare. Ce bine ca isi luase de acasa ramen, ceaiuri la pliculete si alte cateva. Dupa ce el va adormi, ea isi va face festinul. Era salvata, dar...

-YoungSoon, de ce zambesti?

-Aaa, zambeam? Incurcata, clipi des, si se uita în alta parte.

-Îhî. Te gandeai cumva la cum sa-mi faci farse la noapte sau iti imaginai cum mi-ar sta cu o lopata în mana?! TaeHyun o privi cercetator, în timp ce sorbea din ceaiul lui de plante exotice.

-Nu, nu ma gandeam la nimic de genul asta. Cred ca nu vezi bine... pentru ca nu zambeam. Si... cred ca iti sta mai bine cu o coasa în mana.

YoungSoon radea de-a binelea acum, insa TaeHyun mai ca se ineca, imprastiind ceai pe masa.

-Mwo??? Crezi ca asta e amuzant?

TaeHyun se sterse cu servetelul, în timp ce se ridica de la masa, pregatit sa-i dea o lectie colegei lui. YoungSoon se ridica si ea, repezindu-se pe usa, afara. El, în timp ce se grabea dupa ea, se ciocni de un barbat imbracat intr-o haina lunga, neagra, cu mainile în buzunare, care mergea cu capul în jos. Il ignora. Omul isi intoarse privirea dupa el. "Hm, deci el e."

TaeHyun era hotarat sa-i dea o bulgareala pe cinste pentru cuvintele pe care i le spusese. Insa, YoungSoon, era una dintre campioanele la alergat, pentru ca el deja obosise. În timp ce se uita dupa ea, în fata hotelului, vazu una din figurile foarte cunoscute lui. Secretarul Hyun Jo cobora din masina lui. Dar ce cauta aici? La statiunea de schi? Venise oare sa verifice personalul hotelului? Dar, din cate stia, nu se ocupa el de asta, ci ii punea pe altii. Atunci? Venise în concediu? în costum? Se lua dupa el. Hyun Jo o lua pe culoarul principal, dupa care, brusc, disparu, pe scarile de urgenta. TaeHyun, uita, pe moment de YoungSoon, si il urmari, pe nesimtite. Inaintand, abia pasind, incerca sa nu-l piarda. Unde se ducea, de urca pe scari în loc sa foloseasca liftul? Nu voia sa fie vazut?

Ajunse la ultimul nivel al hotelului. Aici, TaeHyun auzi o usa care este deschisa, apoi trantindu-se zgomotos. Cand ajunse acolo vazu doua usi. Una dadea în holul de sus, iar cealalta se afla putin mai incolo. Coti la dreapta, intrand pe usa pe care scria "Only Staff". Dupa ce astepta cateva momente deschise, usurel, usa, verificand ca nu-l vede nimeni nici din exterior, nici din interior. Patrunse intr-un hol spatios, care nu era amenajat absolut deloc. Cateva panze de Păianjan atarnau haotic, iar cele cateva scaune care erau puse unul peste altul erau prafuite. Toata scena asta ii facu pielea de gaina, facandu-l, aproape, sa nu mai vrea sa intre, si sa lase totul balta. Insa, cand patrunse mai adanc, vazu ca holul nu ducea nicaieri. Era doar o mica garderoba, în care puneau lucrurile vechi pe care nu le mai foloseau. Dar unde s-a dus Hyun Jo? Iesise pe holul principal? Dar de ce? Era enervat pentru ca-l pierduse. Isi trecu mana prin par si iesi, ofticandu-se în continuare. Ce era cu toata chestia asta? Se pare ca va avea un mister de dezlegat. Si-asa nu prea avea ce face... scoala era plictisitoare... si faptul ca voia sa-si gaseasca mama era cea mai inalta tinta a lui. Pana avea sa gaseasca un indiciu care l-ar duce la mama lui, voia sa-si ocupe timpul cu ceva. Timpul în care nu era cu YoungSoon, bineinteles.

In timpul asta, YoungSoon se asezase pe o banca în fata hotelului, nestiind ce se intamplase cu TaeHyun. Astepta deja de 10 minute. Ei ii convenea... scapase. De data asta. Se aseza comfortabil pe banca. Incepuse sa ninga. Ningea cu fulgi micuti si pufosi. Daca s-ar fi putut face o pernuta din ei, toata lumea ar fi adormit zambind si s-ar trezi în forma în fiecare zi. Isi ridica fata în sus si isi deschise gura pentru a le simti aroma. Desi isi jurase ca nu le va mai curma scurta viata, ea isi dadu seama ca asta era menirea lor. Sa vina sa se topeasca aici, jos, în timp ce-i facea pe oameni fericiti. Fiecare fulg topindu-se pe limba ei... era un sentiment nou si placut. Nu era un pacat sa se poata bucura macar o data de placerea asta.

Un bulgar imens ii trecu prin fata ochilor, asa cum statea si privea în sus. Ratase tinta. Ar fi primit o lovitura în barba, destul de dureroasa si neplacuta. Se ridica sa vada cine era vinovatul.

-TaeHyun!!!!???

-Te-ai speriat? Imi lipseste coasa? Si costumul de schi negru?

Un nou bulgar veni catre ea, dar reusi sa se fereasca din calea lui, acesta atingand-o putin pe brat.

-Deci asa sta treaba, Flowers Boy?!

-Flowers Boy, ha??!! TaeHyun se stramba. Ma poreclesti acum?

-Annyo (Nu). Iti declar razboi. Ma voi lupa cu tine pana te voi infrange. Esti pregatit sa pierzi?

YoungSoon veni aproape de el si il privi în ochi.

-Haha, si daca nu voi pierde?

-Niciodata. YoungSoon se intoarse cu spatele la el, mergand în sens opus, ca sa castige distanta intre ea si dusman.

-Si ce vei face daca te vei indragosti de dusmanul tau?

Vorbele lui, care nu se miscase din locul în care-l lasase, o fulgerara cu o putere care o facu sa se opreasca. TaeHyun nu vorbise pe un ton ironic. Era serios. Dintr-o data ceea ce ea considerase un joc devenea ceva serios.