Symbols

Visul

Ploua,eram in pădure si alergata de o bestie feroce cu blana maro,ochii rosi,colți mari si ghiare ascutite.Era mai rapid decat mine si stiam ca ma va prinde.A sărit pe mine si m-a pus la pământ.Credeam ca nu o sa scap.Am încercat sa il lovesc cu pietre,cu pumnii si picioarele,dar degeaba.Speranta îmi murise pana cand cineva l-a strapuns cu o sabie din sticla groasa cu un capat din argint,iar bestia a murit.Era îmbrăcat in jinsi negri,un tricou gri cu decolteu,o jacheta din piele neagră si cu gluga pusa pe cap.Si-a dat-o jos.Avea par blond,ochi albastri si patrunzatori care iti ramaneau tipariti in minte.Cu o mana si-a dat parul care ii venea in ochi.Mi-a dat mana si m-a ridicat.Plângeam si eram speriată,iar el m-a luat in brate.Îmbrătisarea calda mi-a alinat suferința si ma simteam protejată.
Eu: -Cine esti tu?
El:-Asta nu contează acum,important e ca esti bine si ca eram prin preajma.
-Ce era chestia aia?
-Era un monstru al lumii de jos,probabil ca a iesit ca sa se hraneasca.Tu cine esti?
-O sa iti spun cand o sa îmi spui si tu mie cine esti.
-Eu sunt...
Si m-am trezit.Se pare ca totul a fost numai un vis.Era dimineata iar soarele strălucea pe cer.Nu numai ca eram curioasă cum il chema pe tip,dar totul parea asa de real,de parca era ca o imagine care urma sa se întâmple.Era ciudat.Am zis ca sunt paranoică,asa ca am trecut peste.M-am îmbrăcat si m-am dus sa beau un suc ca sa ma liniștesc.Dar parca ceva nu era in regula si tot simteam ca ceva nu era la locul lui.

In urmatorul capitol o sa pun la media imaginea băiatului misterios.Bye!