Symbols

O schimbare

           Eram in patul meu comod pierdută printre vise,cand vad o lumina pulsand in întuneric,devenea din ce in ce mai mare.Cand devin constientă imi dau seama ca erau de fapt doar razele soarelui care treceau printre perdelele albe din dantelă.Stiind ca nu voi mai putea adormi m-am dat jos din pat si m-am dus sa ma spăl pe dinti.Am facut un dus revigorandu-ma.M-am îmbrăcat cu o pereche de jeans,un tricou putin mai larg albastru si cu niste tenisi.Părul mi l-am pieptănat lasandu-l sa imi cadă pe umeri.Cand am iesit din camera am fost dăramată de o liniste profundă.Nu se auzea nimic,am inceput sa ii strig pe ceilalți in speranta ca voi intalni pe cineva,dar nu a fost asa.Am coborât scările indreptandu-ma spre bucătărie.Am ,iar repede un mar dulce pe care l-am mâncat imediat.Dintr-o data am auzit un zgomot care venea dinspre leasing.Mi-am scos pumnalul pe care il țineam la brâu si am pornit.Înaintăm incet si in liniste înspre camera.Nu era nimeni.Credeam ca mi se păruse,dar am auzit încă un zgomot care venea dinspre canapea.Imi mut privirea înspre ea.Si dintr-o data ii vad pe Drew si Beea iesind de dupa ea cu zâmbetul pe buze:
           -La mulți ani!spun acestia.
           -Dar a trecut ziua mea,spun eu confuză.
           -Ma bucur ca ai invatat cum se ține un pumnal,spune o voce calda,cunoscută venind din spatele meu.Criss.Si ma ia in brate.
           -Si eu,sunt mândră de mine,dar ce se intampla?
           -E aniversarea noastra de o saptamana.La mulți ani!Si ma sărută cu buzele lui fine.
           -Asa sa,scuze,chiar am uitat,in cazul asta ,la mulți ani si tie.
           -Multumesc.Si imi întinde o cutiuță.O deschid,iar in ea se afla o pereche de cercei din diamant.Erau asa de frumosi.Lumina care bătea in ei era imprastiata in micuțe si subtiri raze.
           -Sunt minunați,iti multumesc mult,dar eu nu ti-am luat nimic.
           -Nici nu trebuia,tu esti cel mai frumos lucru pe care il puteam primi.Si in clipa aceea ma imbujorez.
           -Esti foarte drăguț,dar ma revansez eu.
           -Ce ai zice de un picnic romantic pe marginea raului?
           -Suna foarte bine.
         Am plecat in camerele noastre pregatindu-ne.Aveam aceleasi haine,înafara de tricoul pe care il purtam.Acum a fost înlocuit de o cămasa larga,lunga,verde legată de talie cu o curelusa maro impletita.Cand am coborât l-am vazut pe Criss in blugi negri,cu o camasa alba si cu bocanci negri in picioare si chiar daca era o intalnire nu s-a putut abtine sa nu ia un pumnal cu el.Oricum,nu il condamn.Si eu mi-am luat unul,ascuns la brâu pe sub cămasa.Acesta ținea in mana un cos din nuiele in care erau puse preparate fa uite de el.Inainte de a pleca Criss i-a spus lui Drew sa o antreneze pe Beea,caci in cazul in care va fi nevoie sa ne luptăm sa se poată apara.Beea se uita la mine si imi zice:
       -Jenny,sa ai grija,sa nu mănânci prea multe dulciuri sa nu uiti sa imi povestesti si mie ce ai făcu.Spune aceasta râzând.Ii arunc un rânjet,iar apoi ies pe usa.
         Ajunsi la fata locului întinde o pătură si aranjam lucrurile.Nu prea am vorbit.Eram amandoi cam emoționați.Dupa ce am mâncat m-am gandit sa rup tăcerea.
        -Hai sa facem ceva.
        -Ce ?
        -Hai in rau.
        -O sa ne udam.
        -Si ce daca,e foarte cald si la cat de mult imi creste fericirea o sa se încălzească si mai mult.
        -Ok.Nici nu apuc sa clipesc ca ma ia pe sus.Intra in apa care ii ajungea pana la genunchi cu mine in brate.A tot incercat sa ma panicheze prefacndu-se ca ma scapa.Si a cam reusit.Pana la urma m-a lăsat jos,iar eu am prins momentul potrivit pentru a-l împinge in apa.Acesta se udă fleasca.M-a prins de picior tragandu-ma.Si cad in bratele lui.Amândoi dădeam,iar cand am iesit ne simteam foarte bine,de parca lumea ne apartinea.Ne-am asezat pe pătură si am inceput sa vorbim.
       -Jenny?
       -Da?
       -Nu stiu nimic despre familia ta.Ai outea sa imi povestesti?Suspin si apoi incep.
       -Nu sunt prea multe de zis.Mama mea a murit acum doi ani din cauza uni infarct,iar tatăl meu...Nu stiu nimic despre el.Nu stiu cum arata,cu ce se ocupa,cum il chema,nimic.
       -Imi pare rău sa aud asta.Dar tu nu ai pe nimeni?
       -Nu,sunt singura.Singura persoana care mi-a fost mereu alaturi a fost Beea,iar acum te-am întâlnit le ține,asa ca acum sunt doua.
      -Imi pare bine sa aud asta.
       Între timp,la biblioteca,Beea si Drew se antrenau.Se pare ca au lăsat de o parte sentimentele unul pentru  celalalt si se antrenează serios.Beea invatat cat de cat miscări de apărare si câteva lovituri.Trebuie sa recunosc ca prinde repede.Dar amândoi s-au oprit la auzul unor zgomote puternice.S-au îndreptat încet spre usa si dintr-o data aceasta se sparge.Doi monstri intra începând sa se lupte cu Beea si Drew.Beea s-a dus,a luat repede telefonul si a sunat-o pe Jenny.
       -Alo,spune Beea panică,cu răsuflarea tăiată.
       -Buna Beea ,ce e?De ce răsuflă asa greu?
       -Monstrii!Sunt doi,su dat buzna in biblioteca si acum se lupta cu Drew.Nu stiu daca o sa le facem singuri fata.
       -Venim imediat,si am inchis telefonul.
       -Ce s-a intamplat?ma intreaba Criss.
       -Monstrii au intrat in biblioteca,trebuie sa mergem.
       -Ok.Si cu acestea o luam la fuga.Eram îngrijorată.Speram sa nu fie niciunul dintre noi ranit.Si daca cei doi au venit poate or sa mai vina si altii.Incercam sa imi alung aceste gânduri din minte,dar nu reușeam,erau prea puternice,dar speranța era si mai mare,mereu am crezut ca daca speri din tot sufletul tau se va îndeplini.

Buuuuun,nu am mai scris de mult timp,scuze,cum v-am mai spus am multe teme de facut,mult de invatat,maine dau teza la romana,saptamana viitoare la istorie si peste doua săptămâni la matematica.Si  in plus se apropie simularile si examenele.Greu sa fi a 8-a.Si nici acum nu as fi postat,numai ca o anumita persoana de la scara 4 nu îmi prea dădea liniste spunând sa mai scriu si sa o mai continui.Asa ca poftiți,delectati-va cu acest capitol pe care am reusit sa îl fac din mai mult de 1000 de cuvinte pentru prima oara în viata.Bye!

Ps:"Eu continuu",stie cineva de ce am scris asta.