Iubesc și sunt rănită

Capitolul 5-Dăm cărțile pe față

*Peste 10 minute*

Mesaj nou

Ohh Ben, îmi omorii nervi. Cât o poţi ţine cu mesajele? Până când? Oftez profund şi deschid mesajul în ciuda a toate.

-Dragă Skiler, îmi pare rău. Sunt sigur că nu mai vrei să mai auzi de mine vreodată, dar nu am ştiut că el va face asta, şi dacă te ajută, să ştii că l-am pedepsit... Dar ma costat mult.

Ben.

Citesc de mai multe ori mesajul, şi mi se înmoaie picioarele din ce în ce mai mult. Se vede că regretă ce s-a întâmplat, dar oricât m-aş gândi nu înţeleg ce l-a putut costa. Mă mai gândesc puţin şi le las pe toate la o parte. Îi răspund la mesaj, gândindu-mă doar că nu-i iertat,ci doar sunt curioasă.

-Ce te-a putut costa?

-Ei bine, am fost silit să iubesc o altă fată decât pe cea care o iubesc , pe care nu o cunosc şi să-i fac toate poftele.

Ben.

-O altă fată, decât pe cea care o iubeşti... Adică iubeai deja pe cineva....?

-Să zicem că da, dar ea nu ştie asta încă..

-O cunosc, cumva?

-Nu ştiu, cred că da.

-Aha, mă voi gândi.

-Mai eşti supărată pe mine?

-Dacă chiar vrei să ştii, atunci da.. Mai sunt puţin supărată, dar îmi pare rău preţul pe care l-ai plătit.

-Nu-i nimic...

-Pot să te întreb de ce mai ales pe mine şi pentru ce?

-Acum nu poţi înţelege, dar o să o faci cât de curând.

-Noapte bună, Ben.

-Noapte bună.

Uffff, oftez adânc. Am fost implicată într-o situaţie foarte încurcată, de care nu ştiu cum voi scapă. Oare.. eu aş fi fost dispusă să plătesc acel preţ? Adică să fiu cu altcineva decât cel pe care-l iubesc, pentru altă persoană? Sunt atât de neliniştită, şi nu mai spun de faptul că l-am tratat pe Erik cu indiferenţă şi aroganţă. Mă gândeam la tot felul de prostii aşa că m-am decis să mă duc la Erik.

ERIK

A urcat sus în camera ei, fără să mă lase să mai spun nimic. De ce mă tratează aşa? Cu ce am greşit faţă de ea? De ceva timp pleacă dimineaţa şi vine noaptea târziu, cu sau fără probleme după ea, fără să dea explicaţii sau altele pleacă şi mă lasă cu ochii în soare. Ce se întâmplă cu ea? Cum ar fi să fac şi eu la fel? Să o tratez de parcă nu ar exista!... Dar suspect este că într-o seară am auzit-o vorbind la telefon la ora 00:00, cu cine, nu ştiu şi nici ea nu mi-a spus, căci sigur nu eram eu... De ceva timp mă face să mă îngrijoreze ce face şi cum se comportă.. Lăsând toate gândurile la o parte, mă pun în pat şi mă culc, dar după cineva intră pe uşa mea şi mă trezesc, dar mă prefac că dorm, sunt sigură că este Skiler şi vreau să văd ce are de gând să facă.

Înapoi la: Skiler

Ies tip-til din camera mea şi mă îndrept fără a face gălăgie către a lui, dar ştiţi şi voi momentul acela în care nu vreţi să faceţi gălăgie dar la un moment dat toate pică de parcă s-ar împiedică o famfară? Nu? Ei bine, acum ştiţi. Deschid uşurel uşa, care îmi vine să o dărâm  fiindcă scârţâie foarte tare. Păşesc îndrăzneţ înainte, dar se pare că Erik doarme. Aş vrea să-l trezesc, să-i spun tot ce mi s-a întâmplat până acum, dar mai bine îl las să doarmă liniştit şi să nu-l strofoc la ora asta târzie cu problemele mele în care m-am băgat singură, şi acum că mă gândesc mi-am făcut-o defapt cu mâna mea. Ba nu, ce tot zic? Ben ăla ma obligat. Lăsând totul la o parte, mă aşez pe fotoliul care se află mai încolo cu jumătate de metru de patul lui Erik şi-l privesc lung, era cu spatele, dar se întoarce cu faţa spre mine, şi atunci uşa începe să scârţie, pentru că mi-am dat seama că am lăsat-o deschisă. Bravo ţie Skiler, pentru asta o să-l trezeşti pe Erik. Şi s-a trezit, off eu şi gura mea cea mare, aşa-mi trebuie, ma mâncat, m-am scărpinat, iar acum trebuie să-mi fac curaj şi să-mi găsesc cuvintele pentru a mă exprima fără să o ia la goana, de faptul că eu la ora aia târzie eram la el în cameră.

-Skiler? Ce cauţi aici? S-a întâmplat vreo ceva?

-Amm, nu, adică, da. Vreau să zic că mă simţeam singură şi neliniştită, aşa că m-am gândit să vin la tine, dar dormeai.. Deci pot să stau cu tine?

-Hai! Vino aici, îmi spune şi-mi face loc lângă el.

-Eu.. Voiam să-ţi spune ceva. Ceva ce trebuie să-ţi fi spus de mult timp, dar am ezitat, îndepărtându-te de mine.

-Sunt sigur că nu este chiar atât de rău pe cât pare, orice ar fi, îmi spune pe o voce caldă zâmbindu-mi, asta făcându-mă să mă simt mai liniştită.

-Ceea ce trebuie să ştii este că ţi-am ascuns faptul că într-o dimineaţă am primit mesaj de la un anonim, şi s-a repetat în fiecare seară până acum, uneori cu telefoane, într-o seară pe la 00:00 m-a sunat spunându-mi cu o zi înainte că-mi va spune despre trecutul tău, şi am aflat că pe el îl cheamă Ben.

-Ştiam eu că se va ajunge aici..., îmi spune, văzând cum îşi trece mâna prin părul sau ciufulit, dar totodată atractiv.

-Cum adică, ştiai că se va ajunge aici?

-Skiler, eu îl cunoasc pe Ben, fac ochii mari şi el mă curpinde cu mâinile sale. Şi ştiam că va veni într-o bună zi aici.

-Îl cunoşti? De unde?

Mă gândeam că dacă îl cunoaşte, pot afla mai uşor ce vrea de la mine şi de ce este aici, ce urmăreşte..Pentru că sincer vreau ca toate astea să se termine cât mai curând, până nu mă voi ataşa de el şi voi deveni sentimentală, pentru că sinceră să fiu mi s-a mai întâmplat cu :prieteni, veri, chiar şi de un antrenor sexy, nu ştiu dacă îl ştiţi, aa ba cred că da, parcă  îl cheamă Erik, haha. Sper că voi scăpa de povara asta care se află pe umeri mei odată pentru totdeauna.

-Deci, Erik? Cine este acest Ben? Şi de unde îl cunoşti? Spune-mi, îi spun uitându-mă în ochii lui, părând ca o psihopată.

-El este...

------- - -_____-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_--_-__-_-_-_-_-_-_-__-_------_-_-_-_--¯-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_--____--_-_-_-_-_-_

Boo-Yaa. Gata şi capitolul 5,sper că va plăcut şi nu uitaţi să treceţi  cu un vot . Şi dacă vreţi ,nu mă supăr să-mi daţi în comm o părere sau un sfat, sau chiar critici până la urmă, din greşeli învăţăm.

CAPITOL NECORECTAT. SCUZA-ŢI GREŞELILE DE ORTOGRAFIE!

P. S. La medie o melodie reprezentativă pentru acest capitol, zic eu.

....... Bye......