Iubesc și sunt rănită

Capitolul 6-Planul eșuat

-El este fratele meu geamăn.

Rămân uimită la spusele sale. Nu-mi mai găseam cuvintele pentru a spune ceva, şi chiar dacă le-aş fi găsit, nu aş fi ştiut ce să-i spun. Nu aş fi crezut vreodată că Ben este fratele geamăn al lui Erik, dar ce mă nelinişteşte este, de ce? De ce mi-a ascuns asta când mi-a spus despre trecutul lui Erik, ce scop a avut? Mi se pare o situaţie încurcată şi o poveste greu de desluşit.

-Erik,eşti sigur?Eşti sigur că este fratele tău geamăn?

-Sunt sigur pentru că ,-face o pauză-,arată exact ca mine.

-Vorbeşti serios?

-Arăt eu de parcă aş glumi?

-Nu,scuze,dar mi se pare ciudat.

-Vreau să scăpăm de el,nu-l vreau prin preajmă, este capabil de foarte multe lucruri neplăcute şi nebănuite.

-Dar ce vrea de la mine, şi de ce ar vrea să se răzbune?

-Nu ştiu ce vrea de la tine,dar ştiu că vrea să se răzbune pe mine.

-De ce? Care ar fi motivul?

-Ei bine,după ce eu am fost dus la orfelinat ,el a venit după mine,spunându-mi că nu mai vrea să stea în grija bunicilor,pentru că nu-i mai suportă,el fiind obişnuit cu părinţii noştrii,asta a fost la 17 ani,el deja având obiceiuri de fumat ,drogat,chiar şi băut,era deja înfiltrat în acţiuni cu cei care făceau export de droguri. El mi-a solicitat ajutorul ,spunându-mi că vrea să-l scap de toate belele,dar eu l-am refuzat şi a fost închis jumătate de an cu sentinţă,fiind prins de poliţie. Trebuia să stea mai mult în închisoare,dar a avut relaţii. De atunci mi-a jurat că se va răzbună pe faptul că nu l-am ajutat, chiar dacă eram fratele lui,ci nu unul străin. Chiar şi astăzi îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat ,dar ce puteam face? El era o cauză deja pierdută,nu puteam reacţiona în niciun mod.

Spusele sale mi se învârteau în cap,şi o lacrimă îşi face apariţia ,ce trecut... Dar Ben,nu pare a fi atât de rău şi restul, dar poate că la ajuns greutăţile din urmă. De ce ar vrea să se răzbune tocmai acum? A trecut atât de mult timp de atunci... Deşi mă gândesc din ce în ce mai mult la el,şi parcă m-am ataşat de el.

Erik se apropie uşor de mine,şi îmi şterge lacrima, dându-mi un sărut scurt.

-Ce vom face în privinţa lui?

-Îi vom află adresa de pe internet,şi te vei duce la el,vei afla dacă este adresa corectă,şi...când nu va şti ce îl aşteaptă vreau să tragi...să tragi,cu pistolul, dar nu te las singură,vei lua nişte oameni de ai mei cu ţine.

-Eu să-l omor? Pe Ben? Dar..

-Ştiu,e greu. Şi mie îmi este,dar nu am de ales. Este prea periculos,nu vreau să păţeşti vreo ceva,de care să-mi pară rău toată viaţă.

-De ce aş păţi ceva? Nu pare să-mi vrea răul.

-Nu încă.

-Cum adică,nu încă?

-Skiler,tu nu eşti prima mea iubire! Am mai fost indrăgostit de cineva,la care am ţinut enorm de mult,dar Ben mi-a luat  fericirea,şi totodată şi pe ea.

-Vrei să spui că...,nu apuc să termin căci mă şi întrerupe.

-Da,vreau să spun că a ucis-o .Şi eu nu vreau să păţeşti la fel,Skiler,nu vreau asta.

-Stai liniştit nu se va întâmplă nimic.

-Vreau să-ţi spun,că dacă planul nostru nu funcţionează să te muţi de aici,din acest oraş. Vreau să te duci înapoi în Canada şi să-l cauţi pe Chris,dar poţi apela şi la Max. Îmi promiţi?