Capitolul 15 - Adevăr sau provocare?

50 21 0
                                    

Acea voce seducătoare și groasă o puteam recunoaște dintr-o mie ... Era Xander. Ce caută aici nu vreau să știu dar am o presimțire că nu este în vizită  să-mi ureze distracție plăcută.
Mă întorc spre el și aștept să-mi spună ceva , dar nu o face, așa că o fac eu.

-Cum s-a întâmplat asta? Întreb relaxată într-un fel și arăt spre Xander care încă nu avea nicio expresie și nu schița nimic.

-Păi Skiler , m-am întâlnit cu el la o ședință între companii și m-am gândit că ți-ar plăcea să vă cunoașteți mai bine.
-Da,Chris ,mi-ar face plăcere, zic între dinți și îi zâmbesc lui Xander.

Cât ei puneau bagajele un taxi a oprit lângă noi din el ieșind Oliver. Eram atât de bucuroasă că-l pot vedea după atâta timp că-i sar imediat în brațe, deși ceilalți se cam uitau urât la noi.

-Ski,bună.

-Oliver, mă bucur că ai venit.
-N-aș fi putut rata ocazia aceasta,nu-i așa?
-În niciun caz.

După ce totul era gata și noi puteam pleca  ne-am contrazis pentru a face câte un grup pentru a vedea cine cu cine stă în mașină, pentru că aveam doar două mașini, iar noi eram vreo șase, și nu voiam să stăm înghesuiți.

-Eu, Skiler și Kail, zice Chris.

-Nu , de ce? Eu vreau Xander, Skiler și Jay, spune Kail.
-Nu de ce? Nu-mi convine ,spune Jay.
-Dar de ce? Intervine Chris.
-Băieți încetați. Nu ajungeți nicăieri în ritmul ăsta. Mai bine tragem la sorț'.
După ce s-au contrazis vreo 10 minute cred, am tras la sorț' și grupurile se știau deja. Kail, Jay și Chris au căzut împreună. Eu, Oliver și Xander am fost al doilea grup. Așa nimeni nu s-a mai contrazis sau certat și totul a fost corect.

Toți am urcat în mașini și am pornit la drum. Xander conducea și nu spunea absolut nimic, Oliver se uita pe fereastră cu căștile pe cap, iar eu pur și simplu încercam să nu mă plictisesc. Tăcerea mă omoară.
Drumul se termină într-un sfârșit și ajungem la o pădure foarte deasă și ciudată,iar Xander oprește mașina, din urma noastră oprind și ceilalți.

Toată lumea își pregătea corturile, dar numai cu Oliver cortul a fost rău, pentru că a căzut peste el imediat ce a intrat înăuntrul său. Noi am râs cu lacrimi de el în timp ce se chinuia să-l refacă, a fost foarte amuzant.
După ce toată lumea a fost gata cu așezarea corturilor, și 50%  mă refer la Oliver. Chris a făcut un mic foc cu niște bucăți de lemne și crengi găsite în apropiere și noi ne-am pus în jurul său.

-Și ce ați vrea să facem? Întreabă Chris care se uita isteric la mine.

-Ămm, ați vrea să jucăm adevăr și provocare?
-Da, strigă toți unison , și eu încep să râd când îi aud.
-Bine, încep eu, spune Chris. Deci ce alegi Oliver?
-Adevăr, pentru început.
-Este adevărat că ții la Skiler?

Mi-am ațintit privirea către Oliver care se uita la mine . Pentru că am început să mă simt prost pentru acea întrebare mă uitam în gol, și mă prefăceam că nu am auzit nimic.

-Da, țin la Skiker. Dar ca și prietenă, o foarte bună prietenă, bine?

Răsuflu ușurată la răspunsul acestuia și îmi părea bine că nu a spus ceva care să aducă probleme.
-Skiler tu ce alegi, întreabă Jay.
-Eu aleg provocare.
-Te provoc...să..te săruți cu..
-Cu?
-Cu Xander..Și nu te voi lăsa să te opui.

Când  am auzit de Xander, numele lui a început să-mi răsune în cap, și nu știam cum să reacționez...Fi-r-ar eu și nebuneala de la mine din cap. Cine pisicii mei m-o fi pus să aleg provocare? Dar ca să nu fiu rea cu mine mai bine zis, ce o fi avut în cap Jay când mi-a dat provocarea asta? 

Adică..să-l sărut tocmai pe el ar fi ceva foarte ciudat nu numai pentru mine ,ci și pentru ceilalți. M-am uitat la Xander care mi-a aprobat din cap că nu are nimic în potrivă și după la Chris care a făcut același lucru, deși eu știu că are o piatră pe inimă și îi va fi greu să mă vadă când mă sărut cu altcineva decât cu el. 

Cu privirea în toate părțile, mă apropiam ușor de Xander și.......


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cel mai scurt capitol pe care l-am făcut până acum știu(730 cuvinte, pff). Nu aruncați cu roșii în mine. Nu mai aveam inspirație,în fine, m-am gândit la o continuare dar nu sunt sigură, așa că ne vedem la următorul capitol.

CAPITOL NECORECTAT! SCUZA-ȚI GREȘELILE GRAMATICALE.






Iubesc și sunt rănităUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum